11 noiembrie 2013 este data la care se împlinesc 100 de ani de la inaugurarea primei căi ferate electrificate din România,  fiind totodată prima cale ferată electrificată din sud-estul Europei şi a opta din lume, pe traseul Arad-Podgoria (foto Gara Podgoria la 1920). Centenarul este marcat printr-0 serie de evenimente care vor debuta astăzi, 9 noiembrie, la sediul primăriei Ghioroc unde profesorul Virgil Valea susține o conferință științifică,  iar Puiu Emilian Valea va vernisa expoziția de fotografii de epocă realizate de maeștri fotografi ai timpului.

Trebuie menționat că în urmă cu 100 de ani actualul teritoriu al județului Arad nu făcea parte din România, însă rămâne emblematic faptul că un teritoriu locuit în majoritate de români a fost cel care a beneficiat în 1913 de prima cale ferată electrificată.  Calea ferată cu ecartament metric Arad – Podgoria (CFAP) a fost construită în 1905 – 1906  la iniţiativă privată a unor oameni de afaceri care au fondat o societate pe acţiuni cu dreptul de a înfiinţa şi exploata o reţea locală de transport pe cale ferată. La 11 noiembrie 1906 are loc deschiderea oficială a CFAP, asigurându-se astfel o relaţie de transport între localităţile aflate în arealul cuprins între localitățile Radna (Lipova) şi Pâncota, cu un centru de ramificare în localitatea Ghioroc, spre municipiul Arad. Lungimea totală a căii ferate era de 58 de kilometri. Dotările specifice căii ferate erau formate din remize la capetele de linie, platforme de parcare, un depou de întreţinere şi reparaţii în municipiul Arad, un depou de întreţinere în localitatea Ghioroc. Au fost construite și spaţii de depozitare, magazii de mărfuri şi sedii administrative pentru personalul propriu. În municipiul Arad a fost construită o gară cu peroane acoperite, iar în cele șase centre de comună şi două oraşe de pe traseu au funcţionat hălţi cu deviatoare care permiteau intersectarea trenurilor, unele din ele utilizate și în prezent pe traseul Arad-Ghioroc. Dotarea cu material rulant a cuprins automotoare cu tracţiune benzo-electrică pe patru osii cu motoare Dion – Buton pentru actionarea generatorului de curent continu, tractiunea se realiza pe axele din spate. Automotoarele au fost utilizate până în 1913. De asemenea, exista şi un parc de vagoane de călători şi transport marfă, atât vagoane platformă, cât şi închise, iar parte dintre acestea se păstrează și astăzi.

Succesul comercial al acestei căi ferate şi solicitările de transport tot mai mari au făcut ca administraţia să aibă în vedere creşterea capacităţii de transport şi confort, fapt ce a impus adoptarea tracţiunii electrice, tehnică revoluţionară aflată la început de drum. În condiţiile date de sporirea capacităţii de producere a curentului electric de către Societatea Anonimă de Electricitate din Arad, care dispunea deja de turbine cu abur cu o putere de 11.500 CP şi generatoare de curent alternativ cu o tensiune de 2.100V, se trece la pregătirea electrificării liniei. Lucrările au loc între anii 1911 – 1913, când se execută pozarea stâlpilor de beton armat prefabricati, de montare a reţelei de contact, a substaţiei de redresare din Ghioroc (păstrată şi în prezent) şi se achiziţionează automotoare electrice de la firma GANZ Budapesta.

Anul 1913 este consemnat ca şi începuturile tracţiunii electrice în ţară, CFAP fiind prima cale ferată electrificată din sud-estul Europei şi a opta din lume, fapt ce situează Aradul în rândul localităţilor cu o dezvoltare tehnologică de vârf, dezvoltare asigurată atât de industriile care funcţionau aici, cât şi de prospera agricultură a localităţilor riverane a căror produse erau valorificate nu numai în Arad şi erau transportate pe această cale ferată. Electrificarea a fost posibilă prin realizarea unei reţele de contact cu dublă izolaţie (premieră) cu fir de contact din cupru (80 mmp) montat pe stâlpi de beton prefabricaţi. Stâlpii au fost primele construcţii de beton prefabricat din ţară. Între Arad şi Ghioroc, pe aceşti stâlpi a fost montat cablu trifazat de 15 KV care alimenta substaţia de redresare din Ghioroc, de la cetrala din Arad. Materialul rulant de tracţiune era fost format din 15 automotoare Ganz cu 45 locuri (cl I + cl II) cu o putere de 4 x 45 KW (fiecare axă avea acţionare proprie). Vagoanele erau dotate cu frâne duble, cu iluminat și încălzire electric, puteau fi cuplate electric între ele, astfel încât să se remorcheze un număr sporit de vagoane. Vagoanele de transport călători erau în număr de 22, din care 11 unităţi proveneau din transformarea vechilor automotoare benzo – electrice. Vagoanele au fost construite si ulterior adaptate la fabrica Johan Weitzer din Arad. Vagoanele de marfă, în număr de 29, constau din 5 vagoane acoperite tip Ga de 10 tone, 20 vagoane platformă deschise tip IK şi 4 vagoane deschise de 10 tone tip Ks.

În octombrie 1991 se sistează activitatea pe traseul Radna – Pâncota ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a căii de rulare pentru siguranţa circulaţiei, traseul fiind preluat de autobuze. În prezent, în depoul din Ghioroc este un muzeu în care se regăsecc parte din dotările de bază a acestei căi ferate: materialul rulant (în parte refăcut), instalaţii tehnologice precum şi o expoziţie de fotografii amenajată în sala substaţiei de redresori, care are echipamentele originale din 1913. Totodată, în incinta depoului se păstrează atât calea de rulare, cât și rețeaua de contact în forma și cu elementele constructive anilor 1905-1913. Levente Bognar, viceprimarul municipiului Arad, a anunțat că este analizată posibilitatea deschiderii unui muzeu tematic, care să cuprindă atât vagoanele, cât şi unele obiecte, cum ar fi primii stâlpi de beton armat din ţară, care se mai păstrează la Ghioroc.

Ne dorim ca muzeul tehnic dedicat acestei prime căi ferate electrificate din România să fie inaugurat cât mai repede. Am iniţiat discuţii cu directorul Complexului Muzeal Arad, Peter Hugel, astfel încât, printr-un parteneriat, să putem să deschidem acest muzeu, mai ales că patrimoniul tehnic existent trebuie conservat”, a declaratLevente Bognar.

Viceprimarul a mai adăugat că luni, 11 noiembrie, va fi marcată festiv împlinirea a 100 de ani de la inaugurarea primei căii ferate electrificate din România. Manifestările vor cuprinde un simpozion, care va avea loc în sala Regele Ferdinand, după care va urma dezvelirea unei machete a fostei gări de la Arad, funcţională în momentul inaugurării căii ferate electrificate, la Podgoria, şi care a fost demolată. Între orele 12.30-14.00 va fi vizitat depoul de la Ghioroc, în care se păstrează vagoanele care au circulat în urmă cu 100 de ani pe calea ferată electrificată, unele dintre ele fiind recondiţionate.

Comentarii

comentarii

Spune-ti si tu parerea. Opinia ta e importanta.