Ca în fiecare an, în cel mai apropiat sfârşit de săptămână de ziua Sfântului Ilie, are loc pe Muntele Găina sau Muntele Dragostei, în comuna Avram Iancu din județul Alba, tradiţionalul Târg de Fete, serbare populară naţională a cărei istorie se întinde pe aproape două sute de ani.

Organizatorii au pregătit şi în acest an un program divers din care nu va lipsi tradiţionala paradă a portului popular, expoziţia meşterilor populari, spectacol folcloric, discotecă în aer liber șifinala concursului “Cultură pentru cultură”. Ne lipsit va fi focul de tabără şi artificiile, iar pentru cei dornici de modernitate organizatorii au anunțat participarea trupelor Voltaj și Today.

Mirela Mocan, în cartea ei intitulată ”Țara Moților”  susține că  – dacă pe vremuri fetele veneau la târg pentru a fi pețite de feciori și se cununau chiar pe Muntele Găina – în zilele noastre târgul este prilej pentru moți și turiști de pe alte meleaguri de a petrece, a participa la concursuri de dansuri și gastronomie, concerte și spectacole populare și de a admira creațiile meșterilor populari.

tulnicarese-la-gainaÎncărcată de misticism și ipoteze, originea acestui târg, pierdută în negura timpului, nu face decât să ne fascineze ”creând și acum  în juru-i acel indefinit mister în care legenda și realul se întrețes la modul necesar și firesc”.  Una dintre legendele Muntelui Găina spune că aici locuia o crăiasă ce avea o găină care făcea ouă de aur, iar îndrăgostiţii care veneau să-şi mărturisească dragostea primeau câte un ou de aur. Moţii se mirară cât se mirară, şi-au început s-o ocrotească, să-i închine cântece. În tot timpul anului ea rămânea acolo sus fără să poată fi văzută, dar o dată pe an, de Sfântu Ilie, când moţii obişnuiau să se întâlnească laolaltă dând prilej copiilor să se întâlnească şi să se cunoască, găina noastră cobora, curioasă din fire, din cuibul ei nevăzut. Cobora cam până la Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transformă într-o zână fermecătoare. Se apropia de tinerii căsătoriţi ţinând un ou de aur în palme şi îl oferea acestora pentru fericire şi viaţa lungă. Aşa au trecut ani şi ani, oamenii erau atât de fermecaţi de găina cu ouă de aur, încât au pus numele acelui loc, Muntele Găina.

gaina2Dar nu toţi oamenii erau la fel, erau unii care vroiau ouăle de aur ale găinii doar pentru ei. Astfel într-un an, pe când găina era coborâtă din cuib, cum avea obiceiul de Sfântu Ilie, câţiva vizitatori au urcat la cuibul găinii, ajutaţi fiind de diavol pentru că nu era cu putinţă pentru un om obişnuit să-l dibuiască, şi au luat toate ouăle de aur din cuib. Odată reîntoarsă la cuib şi văzând cele petrecute zâna noastră a bătut o dată din aripi, s-a prefăcut în găină şi a zburat pe un alt munte, la Roşia Montană. Oricât s-au rugat oamenii, ea nu s-a mai întors. Dar nici moţii nu şi-au pierdut speranţa şi se întâlnesc an de an, de Sfântu Ilie într-un festival al iubirii şi încrederii, pe Muntele Găina cu speranţa că odată şi odată zâna fermecată va coborî din nou.

Istoricii susţin că apariţia târgului s-a datorat necesităţii de comunicare între oamenii acestor locuri, care trăiau în aşezări izolate şi risipite. Târgul a antrenat, alături de relaţiile economice între locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, şi relaţii matrimoniale. Se spune că fetele nemăritate veneau pe munte cu familiile lor și își instalau aici un cort cu zestre spre deliciul feciorilor, care la rândul lor se  pregăteau cu cele mai alese daruri pentru viitoarele mirese.  Momentul-cheie era reprezentat de târguirea fetelor. Fata aleasă era invitată la joc şi apoi cântărită pe o scândură, la capătul celălalt fiind pusă zestrea. Nu s-a întâmplat niciodată ca vreo fată care a participat la acest târg să nu îşi fi aflat perechea, iar moţii cred că perechile care şi-au unit destinele în acest loc „magic” au parte de fericire şi noroc. Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, iar cununia se oficia direct pe munte, în timpul nedeilor, de unde şi numele Târgul de fete. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri.

Despre târgul de fete de pe Muntele Găina sau Muntele Dragostei vorbeşte şi Ion Rusu Ardeleanu în cartea sa “Moţii” scriind: ”În cea dintâi duminecă după Sân-Petru liniștea din Găina încetează pentru o zi. Este ziua fantasticului târg de fete, în vederea căruia din zorii zilei curg de pe toate văile și dealurile moți și moațe, crișeni și crișene, toți în haine de sărbătoare, ca să ia parte la acest târg, unde cântecele lăutarilor asurzesc pădurile.

Dis de dimineață, doi delegaţi din partea moţilor din Vidra de sus şi doi din partea moţilor crişeni din Bulzeşti se întâlnesc, schimbă câteva vorbe de salut şi trag o linie de despărţire între moţi şi crişeni în timpul târgului de pe coama muntelui.  Linia este trasă astfel că moţii se aşează cu merindele în partea de către răsărit, iar crișenii în partea de către apus.

Până pe la ora 10.00 dimineaţa toţi sunt ocupaţi cu vânzarea şi cumpărarea uneltelor de casă şi agricole fabricate de ei după specialitatea locului.

FOTO-VIDEO: Comuna Ciugud a câştigat etapa finală a festivalului “Cultură pentru Cultură”, desfăşurată pe Muntele Găina. Premiu de 100.000 de lei pentru reabilitarea căminului cultural

După ce s-a terminat cutârguirea celor trebuincioase, lumea începe să prânzească la iarbă verde şi să se adune în jurul lăutarilor care cântă lângă un butoi cu vin ori cu rachiu de cireșe. Apoi, deodată se încinge jocul peste întreg târgul şi vezi grupuri separate formate din moţi şi crişeni care, în sunetul viorilor, clarinetelor, cimpoaielor și fluierelor, joacă hora, adresându-se unii altora prin felurite chiuituri satirice, strigând crișanul către moț:

Ține moț de hastă straiță
Să mă hâț (joc) cu hastă moață.
Până mă hâțai cu moața,
Se duse moțul cu straița!

Iar moțul îi răspunde:

Măi, crișene, lapte în teoc
Adă fata să ți-o joc
De nu țio-i juca-o bine,
Intre smerii în ea și-n tine!

Târgul de pe Muntele Găina a fost înregistrat de Consiliul Judeţean Alba ca marcă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi reprezintă un pol al turismului folcloric pentru judeţul Alba şi centrul Transilvaniei. Iată mai jos și programul complet.

SÂMBĂTĂ, 18 iulie 2015, Avram Iancu

ora 11.00 – Parada portului popular
ora 12.00 – Festivalul-concurs ,,Cultura pentru Cultura,, – vor participa câştigătorii locurilor I din toate zonele de la toate secţiunile, evoluând pe zone, respectiv: zona Blaj; zona Sebeş; zona Ocna Mureş; zona Munţii Apuseni
ora 16.00 – spectacol folcloric
– recital Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba cu soliştii Roxana Reche, Dorina Nariţa, Maria Filimon, Floricica Moga, Nicolae Tuhuţ, Cătălin Haşa; dirijor Alexandru Pal
– recital Leontina Fărcaş
– recital Sava Negrean Brudaşcu
– Ansamblul ,,Bănăţeana,, din Timişoara – coord. Adela Chelaru

SÂMBĂTĂ, 18 iulie 2015, Muntele Găina

ora 20.00- concert al claselor de chitară , canto muzică uşoara şi dans modern al Centrului de Cultură Augustin Bena Alba
ora 21.00 – concert al trupei TODaY, show produs de compania DeMoga Music
ora 22.00- concert VOLTAJ
ora 23.00 – discotecă în aer liber
ora 24.00- foc de tabără şi foc de artificii
ora 24.15- dicotecă în aer liber

DUMINICĂ, 19 iulie 2015, Muntele Găina

ora 10.00- Te Deum şi depuneri de coroane la Crucea lui Avram Iancu
ora 10.30 – deschiderea oficială a Târgului Meşterilor Populari
ora 11.00 – spectacol folcloric
– recital Veta Biriş
– recital Nicolae Furdui Iancu
– recital Traian Jurchelea
– recital Dumitru Fărcaş
– Festivitatea de premiere a meşterilor populari
ora 13.00 – spectacolul folcloric prezentat de judeţele: Alba- Ansamblul folcloric al judeţului Alba (coord. Alexandru Pal); Cluj – Ansamblul ,,Dor Transilvan,, (coord. Tiberiu Groza); Hunedoara – Ansamblul ,,Mureşul,, din Ilia (coord. Radu Jurca); Bihor – Ansamblul de la Şuncuiuş (coord. Livia Ianc); Arad – Ansamblul ,,Doina Mureşului,, (coord. Nistor Viorel); ,,Hora de la Rusca,, prezentată de grupul de dansatori din Turnu Roşu.

Surse: Cărțile ”Țara Moților”  de Mirela Mocan și ”Moții”, de Ion Rusu Abrudeanu

Comentarii

comentarii

0 comments