Procurorii DIICOT au făcut, miercuri, o percheziţie la Tribunalul Caraş-Severin, în biroul judecătorului Nicușor Maldea, suspectat că a primit 80.000 de euro pentru a admite cererile de intrare în faliment formulate de două societăţi comerciale, printre persoanele vizate fiind și un notar şi un lichidator judiciar. Conform unor surse judiciare, lichidatorul judiciar înfiinţase adevărate “fabrici de facturi”, formate din 30 de firme fantomă.

Conform unui comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii, DIICOT a primit aprobare pentru percheziționarea biroului judecătorului Nicușor Maldea încă din data de 12 octombrie.

Hotărârea a fost luată în baza art. 42 alin (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, conform căruia „Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la judecători…” şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, potrivit căruia „Judecătorii, procurorii şi magistraţii – asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi la domiciliu sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii”.

Solicitarea de încuviinţare a percheziţiei a fost prezentată Secţiei pentru judecători a Consiliului de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, care efectuează cercetări faţă de un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, bancrută frauduloasă, luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual”, informează CSM.

Lichidatorul judiciar care a constituit grupul infacţional din care făcea parte judecătorul din cadrul Tribunalului Caraş Severin înfiinţase adevărate “fabrici de facturi”, formate din 30 de firme fantomă, potrivit unor surse judiciare. Conform surselor citate, lichidatorul judiciar Ion Tudor, împreună sora şi tatăl său, care erau asociaţi şi administratori în mai multe firme şi asociaţi coordonatori în cadrul unor societăţi civile profesionale de lichidare a unor societăţi aflate în insolvenţă, au atras mai mulţi administratori de la diverse firme, pentru emiterea de facturi fiscale fictive.

Prin intermediul acestora, lichidatorul judiciar urmărea fie să majoreze artificial cheltuielile şi implicit deducerea TVA, fie să poată retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor firme aflate în insolvenţă sau pentru valorificarea bunurilor din insolvenţă.

“Acesta ar fi înfiinţat, ulterior, mai multe societăţi comerciale, aşa-zise „fabrici de facturi”, palierul 1 infracţional, care nu-şi declarau toate veniturile şi emiteau facturi neînregistrate în contabilitate, către alte firme implicate în activitatea infracţională”, potrivit Poliţiei Române.

Sursa citată a precizat că „fabricile de facturi” au funcţionat o perioadă de timp relativ scurtă, după care au fost radiate de membrii grupării.

De asemenea, firmele din palierul 2 ar fi emis facturi către firmele de pe palierul 3, circuitul financiar fiind în sens invers celui al documentelor, respectiv banii fiind transferaţi de la palierul 3 către palierul 1 prin intermediul societăţilor de pe palierul 2, iar apoi din conturile firmelor situate pe primul palier, sumele au fost retrase în numerar.

Ulterior, toate aceste societăţi, în număr de 30, au fost radiate, iar locul acestora a fost luat de altă societate comercială cu acelaşi profil de activitate, care a fost înfiinţată înainte de radierea celei care urma a fi înlocuită, iar documentele justificative şi contabile ale firmelor radiate au fost distruse.

Astfel, conform anchetatorilor, aceste aceste firme “nu au achitat la bugetul de stat impozitul pe profit şi TVA aferente facturilor emise către firmele situate pe palierele 2 şi 3”, prejudiciul produs bugetului de stat fiind calculat la aproximativ şase milioane de lei.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) arată, într-un comunicat de presă, că în acest caz este vizat un grup infracţional organizat suspectat de comiterea unor infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, bancrută frauduloasă, luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual.

“În cauză, există suspiciunea rezonabilă că începînd cu anul 2009 a fost constituit un grup infracţional organizat sprijinit de către un magistrat judecător care, fiind investit cu soluţionarea unor dosare privind insolvenţa unor societăţi comerciale, a pretins şi primit suma totală de 80.000 euro de la două persoane, cu scopul de a admite cererile de intrare în faliment a respectivelor societăţi”, potrivit DIICOT.

După intrarea în faliment, unul dintre membrii grupului infracţional, lichidator judiciar, a vândut bunurilor societăţilor în faliment, la preţuri subevaluate, către alte firme controlate de membrii grupului. Ulterior, aceste societăţi au vândut bunurile către alte persoane, la o valoare mult mare, a precizat DIICOT.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că judecătorul de la Tribunalul Caraş-Severin suspectat că a luat mită 80.000 de euro este Nicuşor Maldea, de la Secţia a II-a Civilă, de Contencios administrativ şi fiscal, iar lichidatorul judiciar este Ion Tudor.

Potrivit surselor citate, procurorii DIICOT fac percheziţii în acest caz doar la Tribunalul Caraş-Severin, din municipiul Reşiţa. Anchetatorii vor audia, miercuri, 13 persoane, pe numele cărora au fost emise mandate de aducere. Printre cei care vor fi duşi la audieri sunt judecătorul Nicuşor Maldea, lichidatorul judiciar Ion Tudor, precum şi notarul Florica Dobre.

Sursele judiciare au mai arătat că grupul infracţional ar fi fost constituit din 2009, de lichidatorul judiciar Ion Tudor, care ar fi atras în grup mai mulţi administratori de firme.

Acţiunea a fost efectuată de procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, cu sprijinul BCCO Timişoara şi SCCO Caraş-Severin, precum şi cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii.

Comentarii

comentarii

Spune-ti si tu parerea. Opinia ta e importanta.