În după-amiaza zilei de 15 octombrie 2015, la  librăria Semn de Carte din Reșița,  a avut loc prezentarea uneia dintre minoritățile etnice din Banatului Montan.

După germani, maghiari și sârbi, CROAȚII (crașovenii sau carașoverii) au adus în fața publicului obiecte și costume populare de o frumusețe inegalabilă, croite de mâini harnice și cusute “pe fir”, fotografii de ieri și de azi, meșteșugul coaserii cămășilor populare și al torsului lânii în șezătoare – cu participarea a patru onorabile crașovence, bucătăria tradițională prin micul bufet apreciat maxim de cei prezenți: mălai cu brânză de oaie și papricaș de miel stropit cu răchie prefriptă și gogoși.

Carasoveni_-098Un alt moment “de fală” bănățeană, crașovenească, a fost prezența Nicoletei Mariana Vlasici, 19 ani, MISS DIASPORA CROATIA 2015. Îmbracată ( cu ajutorul a trei femei) în celebrul costum popular crașovenesc ce nu te lasa să mergi decât cu pași foarte mici, Nicoleta a povestit felul în care a reușit să impresioneze Juriul Internațional și să se claseze prima dintre cele 31 de frumoase prezente în concurs, subliniind că portul popular păstrat cu sfințenie și purtat cu mândrie i-a fost de ajutor.

Prof Mihai TODOR, in alocutiunea “Noi, carasovenii” a prezentat comunitatea atestata documentar încă din secolul al XIV-lea si împărțița azi în doua comune: Carașova (cu satele; Carașova, Nermed, Iabalcea) și Lupac (cu satele:Lupac, Clocotici, Rafnic și Vodnic), din punct de vedere istoric, geografic, statistic, subliniind particularitățiile etniei din care face parte  “Până în anul 1990, majoritatea locuitorilor din aceste sate se considerau, pur şi simplu, caraşoveni, iar limba maternă era cea caraşoveană. Unele studii subliniază inclusiv faptul că era imposibil să convingi un caraşovean că ar putea fi sârb, croat ori bulgar, ei considerându-se un popor aparte, cu limbă deosebită.”

Maria Vlasici și Maria Drăgia, învățătoare  la Școala din Vodnic și  Mihai Domăneanț din partea Bibliotecii Comunale Carașova au prezentat, cu emoție, “ Costumul popular între trecut și prezent” iar Maria Lațchi, originară din Vodnic, asistent universitar la Catedra de limbi și literaturi slave din Universitatea București a vorbit despre un obiect reprezentativ al etniei croate din Banatul Montan, “Marama noastră cea de toate zilele”.

Carasoveni_-018Au depanat amintiri Doru Dinu Glăvan, președinte al Uniunii Ziaristilor profesioniști din România si Iosif Birta, om de afaceri.

Petru HAȚEGAN, președinte al Asociației  Uniunea Democrată a Croaților din România:

“ Orientați înspre activități culturale, în special înspre păstrarea identității culturale, Asociația *Uniunea Democrată a Croaților din România* încearcă prin proiectele sale să conștientizeze promovarea aspectelor acestei identități, precum și nevoia de continuare a valorilor morale și tradiționale ale comunității croate din România.

În acest sens, alături de ”Librăria Semn de carte” din Reșița, s-a trecut la implementarea proiectului Očuvajmo našu narodnu nošnju! – ”Să ne păstrăm portul nostru popular!”, proiect care reflectă scopurile Asociației prin aspectul identitar  esențial al comunității croate din Banatul Montan – prin portul popular croat carașovenesc.

Expunerea ”Frumosul între identitate și judecată” (una din cele șase prezentări), și-a dorit o subliniere atât a categoriilor estetice, cât și a celor legate de cunoaștere, necesare consolidării coeziunii sociale și creșterii gradului de cultură și civilizație.

Așadar, în ansamblul de valori, credințe, afecte și tipare comportamentale constituite în cadrul comunității croate și transmise din generație în generație, se regăsește și frumosul, acest gust estetic, gustul pentru frumos, fenomen estetic popular, care este strâns legat de cele amintite, și care reflectă viața, aspectele vieții ce merită a fi evidențiate și apreciate.  Această apreciere apare în activitatea creatorului, a celui care a concretizat ideea de frumos în forme și motive accesibile simțurilor și minților unei comunități.

Merită subliniat faptul că portul popular carașovenesc croat reprezintă o creație estetică individuală, care se regăsește în ambianța populară, strâns împletită cu plăcutul, utilul și instructivul, ceea ce asigură o unitate estetică la nivel biologic și cultural. Iar arta populară, gustul popular, identitatea culturală, în general, și gustul pentru creația costumului carașovenesc croat în special,  constă în diferențierea costumelor populare în funcție de sex, vârstă și starea civilă, evidențiere estetică în funcție de gradul de cultură individual, dar fără deosebiri majore în comunitate, o strânsă legătură cu viața și materia, în acceptarea unanimă, în asocierea cu plăcutul, utilul și instructivul, adică în note caracteristice ale frumosului în concepția populară.

Cum aspirațiile individuale și colective tind înspre ideal, înspre modele culturale superioare, merită îndreptată atenția înspre instructivul amintit pe care-l putem transfera din mediul tradițional – mai ales din familie și biserică,  dar și din șezătorile tradiționale, atunci când carașovencele înzestrate cu un simț estetic avansat adunau în jurul lor colege de diferite vârste și transmiteau cunoștințe și valori sociale, religioase și instructiv-educative – în mediul cultural: în școală și în alte spații instituționalizate.

Considerăm că mediul instituționalizat prin sistematizarea cunoașterii bazate exclusiv pe valoarea de adevăr și prin diferențierea între cunoașterea științifică, cunoașterea religioasă, simțul comun și cunoașterea valorilor estetice, adică prin sistematizarea cunoașterii științifice și morale, în care să fie angajate persoane foarte capabile și extrem de implicate, poate contribui la conservarea acestor elemente identitare și la dezvoltarea lor, dar și la progresul social al comunității croate.

O revizuire a programelor școlare prin introducerea unor elemente ce țin de specificul locului, și a celor legate de portul popular croat carașovenesc, ar îndreptății aspirațiile titlului acestei expuneri.

Cunoscând foarte bine faptul că o societate fără morală, nu poate exista, așa cum o societate fără cunoaștere adusă de știință, devine primitivă și oarbă, prin proiectul după-amiezii  de 15 octombrie a. c., prin toate elementele sale: expoziție de fotografie, port popular, ”atelier de creație”, expuneri, prezența domnișoare Nicoleta Mariana Vlasici, a celei care a câștigat titlul de miss din acest an și a produselor culinare tradiționale, lături de promovarea etniei croate și a elementelor sale identitare, am încercat să atragem atenția și asupra nevoii morale și științifice a acestei comunități.”

Organizator Metarsis- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană prin librăria Semn de Carte din Reșița în parteneriat cu Uniunea Democrată a Croaților din România.

Comentarii

comentarii

0 comments