Sub presiunea unor state membre din vestul Europei în contextul creat de criza migranților și a gradului scăzut de absorbție a finanțărilor europene în unele state din estul UE, există riscul reevaluării, după 2020, a Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune (PAC), iar România va fi unul dintre marii perdanți dacă acest lucru se va întâmpla, a atras atenția deputatul european Iuliu Winkler, liderul UDMR Hunedoara, luni, la Deva, într-o conferință de presă.

Parlamentarul european a arătat că discuția despre revizuirea la mijlocul perioadei bugetare de șapte ani (2014-2020), care va avea loc în 2017, a început deja în Parlamentul European (PE), motiv suficient pentru ca diviziunea dintre Est și Vest să își facă simțită din nou prezența. “Săptămâna trecută, în PE, la Strasbourg, am votat prioritățile bugetare ale anului 2017. Este un prim pas al procesului bugetar care stabilește bugetul pentru anul 2017.  (…) S-a văzut din nou diviziunea Est – Vest. (…)  Cele mai importante politici și cele mai mari consumatoare de fonduri sunt PAC și Politica de Coeziune cu câte o treime.  De aceste două politici beneficiază mai ales statele din estul UE”, a spus Winkler.

Deputatul european al UDMR a afirmat că există deja state membre care vehiculează ideea regrupării redistribuirii de fonduri din cadrul celor două politici majore ale UE pentru a fi acoperite cheltuielile legate de măsurile care sunt necesare în criza migranților.  “UE a început deja să aloce bani  din cele 3 miliarde de euro promise Turciei, dar acum Turcia a mai cerut alte trei miliarde, trebuie realizată paza de coastă, centrele de primire a refugiaților au nevoie de finanțare. În acest context, există state membre care susțin că aceste finanțări se pot face luând din banii alocați celor două mari politici ale UE pentru că oricum statele din Est nu performează în atragerea de fonduri. (…) Iar în a doua etapă, pentru că deja au început discuțiile despre viitorul UE după 2020, se discută de micșorarea bugetelor pentru aceste politici, argumentul principal fiind slaba capacitate de absorbție a fondurilor europene”, a declarat Iuliu Winkler.

Potrivit acestuia, astfel de probleme sunt discutate serios în România abia când se transformă în crize, iar în astfel de momente dezbaterile nu generează neapărat cele mai bune soluții pentru țara noastră.  “Noi nu avem răbdare să discutăm din timp despre astfel de probleme. În această categorie intră de exemplu recunoașterea statutului de economie de piață pentru China,  lucru care va însemna o lovitură pentru industriile țărilor europene, mai ales pentru industria oțelului. O altă problemă este legată de Uniunea Energetică.  Abia când apare criza, în momentul în care se rupe ața, începem să dezbatem de ce avem sau nu o strategie în domeniu în România.  (…) Următoarea criză va apărea în România probabil anul viitor când se va discuta dacă bugetul UE va continua să existe și după 2020 având aceleași politici. Să nu uităm că, pentru perioada 2014-2020, României i-au fost alocate peste 20 de miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune. Nu vorbim despre asta din timp, dar apoi, când criza va apărea, vom vedea o știre de genul <<La Bruxelles s-a decis ca România să nu mai primească bani>>”, a adăugat Iuliu Winkler.

Comentarii

comentarii

0 comments