Un număr de 7 din 10 angajatori spun că este greu sau foarte greu să găsească angajatul potrivit, pentru o poziţie entry level care necesită studii superioare, problemă remarcată şi de jumătate din companiile cu peste 500 de salariaţi, potrivit unui studiu realizat de Millward Brown.

În acelaşi timp, doar 4 din 10 reprezentanţi ai companiilor se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de calitatea candidaţilor cu studii superioare. Candidaţii proveniţi de la facultăţile de matematică, informatică şi ştiinţe naturale sunt cei mai bine evaluaţi (57% dintre angajatori sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi) în timp ce absolvenţii de ştiinţe economice sunt cel mai slab evaluaţi (36% dintre angajatori sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi).

Cele mai importante cerinţe ale angajatorilor, de la candidaţii cu studii superioare care aplică pentru o poziţie de entry level, sunt aplicabilitatea cunoştinţelor teoretice în practică, valorile personale, planificarea şi organizarea activităţilor, competenţele de limbi străine şi comunicarea verbală. Realizat pe un eşantion de 439 de companii, studiul arată că aplicabilitatea cunoştinţelor teoretice în practică este pe primul loc între cerinţele angajatorilor, dar pe penultimul loc atunci când vine vorba de evaluarea candidaţilor.

”Pe măsură ce firmele sunt mai mari, scade nivelul de dificultate în găsirea angajatului potrivit. Cu toate acestea, chiar şi în cazul firmelor cu peste 500 de angajaţi jumătate dintre reprezentanţii acestora consideră greu sau foarte greu să recrutezi persoane cu studii superioare pentru poziţii entry level”, arată studiul.

Durata de formare a unei persoane angajate pe o poziţie de entry level este, în medie, de 8 luni, firmele mari (peste 500 angajaţi) reuşind să reducă la 6 luni.

În medie, sunt evaluate 14 persoane pentru selecţia candidatului potrivit, cu o variaţie între 11 persoane pentru o poziţie în departamentul de producţie şi 17 persoane pentru departamentul de vânzări.

Candidaţii au fost evaluaţi cel mai bine la abilitatea de utilizare a calculatorului, valorile personale şi dorinţa de dezvoltare, şi cel mai prost la capacitatea de decizie, aplicabilitatea cunoştinţelor teoretice în practică şi iniţiativă.
Priorităţile pentru sistemul românesc de învăţământ superior puse în evidenţă de studiu, pe baza diferenţei între cerinţele angajatorilor şi evaluarea absolvenţilor, sunt aplicabilitatea cunoştintelor în practică, planificarea şi organizarea activităţilor, iniţiativa şi proactivitatea.

Studiul a fost realizat de Millward Brown împreună cu Coaliţia pentru Dezvoltarea României şi Ejob, pe un eşantion de 439 de reprezentanţi ai companiilor implicaţi în procesul de recrutare şi selecţie al angajaţilor. Datele au fost culese în perioada septembrie 2014-martie 2015. Eroarea de eşantionare este de +/- 5%.

Potrivit reprezentaţilor mediului de afaceri, reuniţi în CDR, deşi educaţia este un factor cheie pentru dezvoltarea oricărei ţări, astăzi 42% dintre copiii de 15 ani din România sunt analfabeţi funcţional, adică au urmat o formă de educaţie, pot reproduce un text, dar nu înţeleg conţinutul de idei, iar în 2012, conform testelor PISA, România s-a clasat pe locul 45 din 65 de ţări la acest indicator.

În aceste condiţii, Coaliţia pentru Dezvoltarea României propune o serie de măsuri pentru adaptarea învăţământului local la nevoile lumii moderne, inclusiv dezvoltarea STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică) cu accent pe aplicabilitate, competitivitate, inovaţie şi pasiune, dezvoltarea creativităţii prin punerea accentului pe latura artistică şi emoţională a elevilor, un învăţământ tehnic şi profesional de calitate şi scăderea importantă a analfabetismului funcţional, prin luarea de măsuri concrete, astfel încât fiecare absolvent de clasa a VIII-a să aibă un nivel de pregătire în baza unui standard minim de evaluare pentru nota 5.

Sursa: Mediafax

Comentarii

comentarii

Spune-ti si tu parerea. Opinia ta e importanta.