Ministerul Educaţiei pregăteşte un document conceptual pentru învăţământul profesional dual, un ghid al sistemului educaţional profesional cu privire la parteneriatele şcolilor cu agenţii economici, pe care îl va lansa în dezbatere publică săptămâna viitoare.

Ministerul Educaţiei va pune în dezbatere publică, pe 16 mai, „un document conceptual pentru formarea profesională în sistem dual”, a explicat Mirabela Amarandei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, citată de Mediafax.

Învăţământul profesional dual înseamnă un parteneriat între şcoală şi agenţii econommici princare elevii fac practică la sediile firmelor care au contract de colaborare cu unitatea de învăţământ.

„Porneşte de la un pachet informaţional pe care îl vom prezenta, referitor la posibilele trasee educaţionale ale unui absolvent de clasa a VIII-a. Vorbim, aşadar, de rută teoretică, profesională, tehnică, vocaţională şi cea referitoare la învăţământul dual. O componentă importantă a dezbaterii publice o reprezintă întâlnirile cu ambasadele, Camerele de Comerţ şi agenţii economici”, a mai spus Amarandei

De altfel, Guvernul a aprobat, pe 27 aprilie, „Strategia Educaţiei şi Formării Profesionale din România pentru 2016-2020”. Strategia vizează creşterea ratei de ocupare a tinerilor între 20 şi 34 de ani necuprinşi în forme de educaţie şi formare la 63% până în 2020 (faţă de 57,2% în 2014), creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020 (faţă de 49,8% în 2014) şi creşterea ratei de participare a adulţilor la învăţământul pe tot parcursul vieţii la 10% în 2020 (de la 1,5% în 2014).

De asemenea, strategia mai urmăreşte reducerea ratei abandonului şcolar din învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional la 2% în 2020 (de la 4,2% în 2014) şi creşterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat în rândul absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic la 60% în 2020 (de la 45% în 2014).

Nu în ultimul rând, alte obiective mai sunt creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltare a spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020 (de la 40.000 în 2014) şi creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internaţională la 4.600 în 2020 (de la 2.800 în 2014).

În vederea realizării acestor obiective, vor fi sprijiniţi 30.000 de elevi prin finanţarea instruirii practice, 42.000 de elevi prin finanţarea nevoilor de cazare şi masă, tineri din mediul rural şi din medii defavorizate, tineri cu dizabilităţi sau cu deficienţe, populaţia romă, tineri cuprinşi în învăţământul profesional în campusurile şcolare sau în centrele de formare.

Există şi un mecanism de monitorizare a implementării strategiei care include un Sistem Informatic de Management pentru înregistrarea, stocarea şi analiza datelor referitoare la educaţia şi formarea profesională.

Costul total estimat al implementării strategiei pentru perioada 2016-2020 este de 1,8 miliarde de lei.

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România a fost elaborată pornind de la o analiză a sistemului de educaţie şi formare profesională.

Potrivit acestei analize, rata de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii scade o dată cu vârsta. Astfel, în anul 2014 această rată a fost de 3,7% la grupa de vârstă 25-34 de ani şi doar de 0,3% la grupa de vârstă 55-64 de ani şi la niciuna dintre grupele de vârstă nu s-au înregistrat progrese semnificative în perioada analizată.

Din punctul de vedere al statutului privind ocuparea forţei de muncă, se observă o discrepanţă la nivelul ratei de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii, aceasta este mai ridicată pentru şomeri, de 1,9%, decât pentru cei angajaţi, de 1,2%.

De asemenea, pe niveluri de educaţie, se constată că rata de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii este cu atât mai ridicată cu cât nivelul de educaţie este mai ridicat. Astfel, în anul 2014, rata de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii a fost de 3% pentru persoanele cu nivel de educaţie terţiar faţă de numai 0,3% în cazul persoanelor cu nivel de educaţie secundar inferior, primar sau fără studii. Mai departe, analiza arată că ponderea angajaţilor din întreprinderi, participanţi la cursuri de formare continuă, în anul 2010, în România, este de 18%, mult sub media europeană de 38%.

Pe activităţi ale economiei naţionale se constată că, în toate activităţile economice, ponderea angajaţilor din toate întreprinderile participanţi la cursuri de formare continuă, în 2010, se situează sub media europeană, iar cea mai redusă participare se înregistrează în construcţii unde ponderea angajaţilor participanţi la cursuri de formare continuă este de doar 7%.

De asemenea, analiza mai arată că deşi a fost actualizat un număr semnificativ de calificări, nu există o suficientă adecvare a acestora la nevoile pieţei muncii. Astfel, calificările care pot fi obţinute prin formare profesională iniţială şi prin formare profesională continuă nu sunt suficient corelate, pentru a permite permeabilitatea şi flexibilitatea traseelor de pregătire. Mai departe, deşi au fost dezvoltate mecanisme pentru anticiparea competenţelor cerute de piaţa muncii şi de planificare strategică la diferite niveluri, acestea sunt aplicabile numai în formarea profesională iniţială.

De asemenea, instituţiile responsabile nu dispun de toate resursele necesare pentru gestionarea integrată a bazelor de date care să fundamenteze anticiparea nevoilor de formare profesională.

Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic a fost dezvoltată şi pilotată o metodologie de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, dar capacitatea instituţională a instituţiilor cu responsabilităţi în implementarea ei este limitată, iar costurile sunt foarte ridicate, mai arată analiza Ministerului Educaţiei. De altfel, se pare că nu este posibilă încă monitorizarea pe cale administrativă a tuturor absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic.

Deşi au fost dezvoltate trasee de formare cu o componentă semnificativă de învăţare la locul de muncă, lipseşte un mecanism de asigurare a calităţii învăţării în cadrul companiilor şi de formare a competenţelor pedagogice necesare tutorilor, mai arată analiza.

De asemenea, sunt insuficiente măsurile la nivel de sistem pentru stimularea implicării companiilor în formarea profesională iniţială şi a participării adulţilor la programe de formare profesională continuă, iar lipsa unui sistem adecvat de finanţare a structurilor parteneriale conduce la disfuncţionalităţi majore în activitatea acestora.

Sursa: Mediafax

Comentarii

comentarii

0 comments