Stimată doamnă, recent ați reprezentat MCDR la întâlnirea de la Belgrad unde au avut loc mai multe întâlniri și discuții referitoare la proiectul „Ruta împăraţilor romani”. Se știe deja, la acest eveniment organizat de către liderul proiectului, Centrul Dunărean de Competenţe Belgrad, au fost invitați să participe din țara noastră reprezentanţi ai cinci situri arheologice.

  1. Care sunt siturile din România care fac parte din Ruta Împăraților Romani?

Siturile din Romania sunt următoarele: Tropaeum Traiani (Adamclisi), Apulum (Alba Iulia), Histria (Istria); Alburnus Maior (Roşia Montană) şi Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (Sarmizegetusa).

  1. Ce alte țări mai fac parte din acest proiect si ce contribuție are fiecare din aceasta țară?

Ţările participante sunt Croaţia, Serbia, Bulgaria şi România. Fiecare dintre aceste ţări contribuie cu situri de epocă romană. Croația: Colonia Pietas Iulia Pola Pollentia Herculanea et Insullae Pullariae (Pula și insula Brijuni); Salona (Split); Iader (Zadar) Narona (Vid); Aenona (Nin); Andautonia (Scitajevo); Aquae Iassae (Varaždinske Toplice). Serbia: Sirmium (Sremska Mitrovica); Singidunum (Belgrad); Viminacium (Kostolac); Tabula Traiana; Diana (Kladovo); Pons Traiani; Felix Romuliana (Gamzigrad); Naissus et Mediana (Nis); Iustiniana Prima (Caricin Grad); Sarkamen (Negotin). Bulgaria: Kaleto (Belogradchick); Durostorum (Silistra); Novae (Svishtov); SexagintaPrista (Ruse); Oescus (Gigen).

  1. Ce descoperiri poate face turistul care alege să „plece” pe urmele Împăraților Romani și ajunge în capitala Daciei Romane?

Fig-1 Harta  SarmizegetuseiAşezarea, iniţial, a fost un castru de lemn, de forma unui dreptunghi cu laturile de 530 x 430 m, după care, la un moment dat va fi suprapus de oraş, construit de la început în piatră, ajungând ca laturile de Nord şi Sud Fig-2 Plan oras romansă atingă aproximativ 620 m iar cele de Est şi Vest de 520 m. Cu aproximativ 34 ha între ziduri şi alte 60-80 ha în afara acestora, Colonia Dacica Sarmizegetusa se înscrie între oraşele de dimensiune medie la scara Imperiului. Pe această suprafaţă locuia o populaţie de aproximativ 15-20.000 locuitori.

Zona din afara zidurilor era dominată de construcţia gigantică, de 88 x 69 m, aamfiteatrului, dedicat atât de îndrăgitelor spectacole cu lupte de gladiatori, dramă, mimă, sport, etc. Fig-3 Amfiteatrul si zona sacra1Toate aceste spectacole se desfăşurau în harena (arena) astăzi acoperită cuiarbă, la acea vreme acoperită cu nisip sau rumeguş pentru a absorbi sângele.

În faţa amfiteatrului, spre răsărit, se întinde o area sacra (zonă sacră), incomplet cercetată, numai în urmă cu câţiva ani a fost descoperită clădirea unui templu nou, necunoscut încă, este vorba despre templul dedicat pentru două divinităţi mai puţin cunoscute, Domnus şi Domna, de origine celtică.Fig-4 Amfiteatrul

Imediat la intrarea în oraş se afla una dintre cele mai importante clădiri, domus procuratoris, palatul procuratorului financiar al provinciei Dacia Apulensis. Acest magistrat era un personaj foarte important în ierarhia provincială, practic al doilea după guvernator. Era un fel de ministru de finanţe, care se ocupa de strângerea taxelor şi a impozitelor, doar că avea o atribuţie mai importantă în plata armatei. Palatul a fost săpat fragmentar, fiind scoase la iveală două complexe termale (băi), un templu, birouri, etc.Zidurile oraşului erau construite din blocuri fasonate de gresie, care se ridicau până la aproximativ 4-5 m înălţime şi erau prevăzute, probabil, cu creneluri în partea de sus. Pe fiecare dintre laturi era câte o intrare. Porţile opuse erau legate între ele printr-un drum principal, cardo maximus (Nord-Sud) şi decumanus maximus (Est-Vest), în felul acesta oraşul era străbătut în cele patru direcţii de două artere de bază. În paralel cu cele două se trasau alţi cardines (drumuri secundare Nord-Sud) şi alţi decumani (drumuri secundare Est-Vest), între care se dezvoltau construcţiile publice sau cele private.

Fig-5 Aesculap si Hygia zeii ascultatoriSe ajunge apoi la forul coloniei Dacica Sarmizegetusa, centrul oraşului. Era centrul întrucât aici se intersectau cele două drumuri principale cardo maximus şi decumanus maximus, cu punctul de intersecţie locus gromae păstrat şi marcat de câteva blocuri de marmură pe care se afla un altar ce marca acest punct important. Intrarea spre curte se făcea printr-o poartă monumentală, un tetrapilum, susţinută de patru piloni (un arc de triumf dublu), pe frontonul căruia trebuie să se fi aflat inscripţia de fondare a forului.

Fig-6 Silvanus insotit de cele noua silvaneSe trecea în curtea forului, placată în întregime cu blocuri de marmură. În centrul curţii şi pe margini tronau bazele ce susţineau statui de bronz aurit (din care s-au păstrat doar fragmente) sau marmură a unor împăraţi ce au jucat un rol în viaţa oraşului sau a provinciei.

Din curtea forului se trecea într-o basilica, clădirea ce domina prin înălţimea ei întreg ansamblul arhitectonic. Această clădire era flancată în partea de Est şi de Vest de câte un podium, de pe cele două tribunalia cetăţenii îşi ţineau discursurile sau cei doi primari, II virii, judecau. Tribunalul de răsărit avea la subsol o carcer, care nu era chiar închisoarea ci mai degrabă un arest preventiv.

Din acest spaţiu se putea intra în curia, la Roma în această încăpere senatorii discutau problemele importante ale Republicii sau Imperiului, în provincii decurionii, care se reuneau într-un fel de consiliu de astăzi al oraşelor – ordo decurionum, discutau problemele importante ale oraşului, prezidaţi de cei doi primari. Dedesubt se aflau două camere cu boltă, aeraria, camerele de tezaur ale oraşului. Încăperile care flancau curia nu au o destinaţie bine precizată, dar aici trebuie să se fi aflat birourile magistraţilor superiori ai oraşului. Pe lângă cei doi primari ar mai fi de amintit edilii, ce se ocupau de problemele de urbanism şi questorul, ce se ocupa de banii comunităţii.

În zona forului se găseau şi taberna, magazine. Înainte ca forul să fi îndeplinit funcţii politice, administrative, era locul unde cetăţeanul roman se ducea să schimbe produse. Astfel avem ştiinţă de forum boarium (piaţa de animale), forum piscatorium (piaţa de peşte), forum oleatorium (piaţa pentru uleiuri), etc.

  1. Cum s-a născut acest proiect? Cine l-a iniţiat?

Foto RutaIR-UTS (2)Proiectul Ruta Împăraţilor Romani a luat naştere din dorinţa ţărilor din Europa de est care deţin pe teritoriul lor situri romane de a-şi promova valorile culturale şi patrimoniale comune. Iniţiativa proiectului aparţine Autorităţii Naţionale pentru Turism din România în parteneriat cu instituţiile de gen din Serbia, Croaţia şi Bulgaria.

  1. Ce înseamnă pentru Sarmizegetusa Ulpia Traiana faptul că face parte dintr-o rută culturală certificată de Consiliul Europei?

Apartenenţa sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa la o Rută Culturală Europeană reprezintă o recunoaştere din punct de vedere istoric şi patrimonial cât şi un potenţial în creştere a numărului de vizitatori.

Din punct de vedere al intenţiei de accesare a fondurilor europene atât de necesare procesului de restaurare şi conservare, apartenenţa sitului arheologic la Ruta Împăraţilor Romani, rută cultural-europeană certificată de Consiliul Europei, atrage după sine un punctaj consistent.

  1. În ce măsură s-au implicat autorităţile naţionale din domeniul turismului, dar firmele de profil în acest proiect?

Proiectul Ruta Împăraţilor Romani a beneficiat de susţinerea autorităţilor publice locale, naţionale dar şi a opiniei publice şi mass-mediei. Promovarea proiectului a fost susţinută de către Autoritatea Naţională pentru Turism, Consiliul Judeţean Hunedoara cât şi de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane în calitate de beneficiar prin activităţi specifice (evenimente culturale, ştiinţifice desfăşurate în amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa).

 

  1. Ce ar trebui făcut pentru ca un astfel de proiect să reuşească să pună Romania pe harta turismului cultural?

Proiectul Ruta Împăraţilor Romani a reuşit să aşeze România, judeţul Hunedoara, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva – situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa pe harta culturală a Europei.

Implementarea acestui proiect asigură judeţului Hunedoara condiţiile necesare dezvoltării turismului cultural.

Strategia de dezvoltare a judeţului Hunedoara aşează pe un loc principal dezvoltarea turismului cultural şi crearea Rutelor Culturale Locale şi Regionale.

  1. Pentru a aduce situl roman la un nivel cât mai bun sunt necesare investiţii majore. Ce proiecte derulează în acest moment Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva pentru reabilitarea acestui monument istoric? Ce alte proiecte aveţi în plan şi cine ar trebui să vă întindă o mână de ajutor?

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a finalizat studiul de fezabilitate privind Proiectul „Conservarea şi Restaurarea Amfiteatrului şi Forului din situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa, comuna Sarmizegetusa” obţinând avizul nr. 203 din 20.10.2014 a Ministerului Culturii. Cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara acest proiect va fi depus la A.D.V. Timişoara în vederea finanţării din fonduri europene în exerciţiul bugetar 2016-2020. Valoarea proiectului este de 4.500.000 euro.

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a beneficiat de finanţare din partea Consiliului Judeţean Hunedoara în vederea realizării, în perioada 2016-2017, a Proiectului „Amenajare acces şi poartă monumentală” la situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Şi acest proiect a primit avizul Ministerului Culturii şi vizează realizarea unei construcţii îngropate, cu un singur nivel la nivelul solului, pentru a nu afecta imaginea sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

  1. Cum ajunge un turist să viziteze Sarmizegetusa Ulpia Traiana?

Pe drumul național 68 Hațeg-Caransebeș. Pe calea ferată se coboară la Subcetate, de unde mai sunt de parcurs câțiva kilometri până la Hațeg. Aeroporturi se găsesc la Timișoara, Sibiu sau Cluj-Napoca, aflate la o distanță de aproximativ 180-200 kilometri.

  1. Sunt firme de turism care s-au implicat în organizarea circuitelor care includ şi monumentul din Hunedoara?

La nivelul judeţului Hunedoara există companii de turism care au încheiat protocoale de colaborare cu Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, în vederea asigurării ghidajelor de specialitate, astfel încât pachetul turistic să fie unul complet care să cuprindă obiectivele culturale şi istorice din apropierea sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Există astfel de firme de la Timișoara, Cluj, Oradea, Sibiu sau București, dar nu au un caracter regulat.

  1. Cât costă un tur ghidat prin Sarmizegetusa Ulpia Traiana?

Prețul pentru intrare la muzeu și în zona monumentelor costă 10 lei pentru adulți și 2 lei pentru categoriile de reduceri. Taxa pentru ghidaj este de 50 lei.

Răspunsuri: Manager Liliana Ţolaş şi dr. Gică Băeştean

Comentarii

comentarii

0 comments