In ziua de sambata, 24 septembrie 2016, unii probabil dansau prin cluburi, unii se plimbau prin parc, dar altii…altii au avut onoarea de a participa la un eveniment grandios!

In Curtea Domneasca din Targoviste, zeci de oameni asteptau  lansarea filmului pentru care scriitorul targovistean, Vasile Lupasc, a trudit timp de 2 ani de zile! Pelicula, intitulata ”Istorii despre Vlad Voievod Draculea”, avea sa stearga imaginea propagandista de ”Dracula” si sa ne arate adevarata valoare a domnitorului valah.

Intreaga actiune a debutat cu corul de copii ”Anastasis”. Cativa zeci de copii s-au asezat in fata publicului, ne-au zambit si, purtand tare mandri iile romanesti ne-au incantat si ne-au cantat, facand apel la radacinile noastre, a celor care ne-am nascut din acest pamant! Primele versuri cantate de chipurile angelice, ne-au amintit cine suntem:

”Când Herodot a scris cine sunt dacii
Dacii trăiau de mult pe-acest pământ
Erau cei mai viteji dintre toți tracii
Vorbeau o limbă clară, în cuvânt”

Apoi, au aparut pe scena cei din Formatia ”Trooper”, care, spre uimirea tuturor, desi pareau duri chitaristi, cantau un rock bland…un poem al Valahiei, umbriti de catre marele turn al Chindiei, turnul apusului, numit astfel deoarece atunci cand apunea soarele, soldatii aveau obligatia de a inchide portile orasului si de a nu permite nici intrarea, nici iesirea din localitate. Acest simbol al orasului, de asta asta nu a impresionat doar prin maretia sa, ci si prin faptul ca, pentru intaia oara, a fost luminat in tricolorul romanesc!

Seara s-a incheiat cu momentul mult asteptat! Un film care ne-a demonstrat, din nou, ca avem cu ce sa ne mandrim! Ca cei ca Vlad Tepes ne-au ajutat sa fim, astazi, un popor: cu limba proprie, credinta si suflet…Asadar, sa nu-i uitam cuvintele: ”Sufletul meu, pentru linistea tarii!”

E mare nevoie sa felicit frumoasa echipa, care, desi a avut parte de un buget extrem de redus, a reusit sa faca ceva tare frumos! Zeci de oameni au stat ore intregi in septembrie cel friguros, doar pentru a vedea filmul. Si nu doar ca i-au trecut fiorii, le-au dat lacrimile, sau au realizat anumite sacrificii pe care cei dinaintea noastra au trebuit sa le faca, ci au si plecat din Curtea Domneasca cu un zambet de multumire si, cred eu, o liniste interioara.

14463794_694674824022957_1069624373_nPun capat articolului prin citarea cuvintelor celui care a decis sa porneasca pe acest drum al descoperirii noastre ca neam: ”Avem mare nevoie să ne trezim ca neam, să nu ne mai inventăm sau să acceptam motive închipuite pentru a ne simţi inferiori. Eu am crescut într-o generaţie care avea un complex, dar unul de superioritate. Şi asta m-a ajutat în multe domenii, fără a fi încrezut, ci doar încrezător”-Vasile Lupașc.

Comentarii

comentarii

0 comments