Episcopul greco-catolic Ioan Inochentie Micu-Klein, considerat întemeietorul Blajului românesc, a fost comemorat, duminică seara, la 250 de ani de la trecerea la cele veşnice, printr-o slujbă oficiată la Catedrala “Sfânta Treime” de către Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore, Claudiu.

După slujba de pomenire, a avut loc conferinţa “Episcopul Ioan Inochentie Micu-Klein, întemeietorul Blajului”, urmată de două lansări de carte, o expoziţie documentară şi un moment artistic.

Micu-Klein a încetat din viaţă în 23 septembrie 1768, la Roma, fiind înmormântat în Biserica “Madonna del Pascolo”, rămăţiţele sale pământeşti fiind aduse în ţară în 1997. Înainte de strămutarea la Blaj a reşedinţei episcopiei unite greco-catolice, în 1737, localitatea era doar un sat, calvinesc şi unguresc, numărând aproximativ 20 de familii. Doi ani mai târziu, în 1739, Blajul a fost declarat târg, oppidum, transformându-se curând într-un adevărat oraş.

Oraşul a fost ridicat după un plan schiţat de însuşi Inochentie Micu-Klein. El a trasat străzile principale, a indicat locul pieţei, al catedralei, al mănăstirii, al reşedinţei episcopale, executate mai târziu, după planurile întocmite de arhitectul Curţii Imperiale, Ioan Martinelli.

În 1737, domeniul feudal al Blajului a fost cedat prin schimb de moşii Episcopiei Române Unite a Transilvaniei, în urma unor memorii înaintate lui Carol al VI-lea de către Micu – Klein. Episcopul a mutat aici reşedinţa episcopiei pentru a putea fi într-un contact mai strâns cu toţi credincioşii săi. Blajul a devenit, din acel moment, principalul centru cultural şi politic al românilor din Transilvania, la aceasta contribuind nu numai poziţia sa centrală, dar şi rolul jucat în lupta pentru eliberare naţională şi socială.

Comentarii

comentarii

Spune-ti si tu parerea. Opinia ta e importanta.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.