craciun rit vechiCredincioşii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc luni Crăciunul. Aproape 30.000 sunt sârbi din Timiş, alături de ei fiind ucraineni, lipoveni şi armeni.

În prima zi de Crăciun, sârbii aduc la biserică porţii mici din fiecare fel de bucate gătite, pe care le sfinţeşte preotul. Cei care participă la liturghia din ziua de Crăciun primesc câte o ramură de stejar, legată cu fundiţe în culorile drapelului sârbesc, despre care cred că care le va da sănătate, tărie şi putere până la Crăciunul viitor.

De Crăciun, din nicio casă nu lipseşte plăcinta cu multă nucă şi miere, numită ‘cesniţa’, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. În cesniţa se pune un ban, iar cel care-l găseşte se zice că va avea noroc tot anul, dar gospodinele mai pregătesc şi preparate din peşte, purcel la proţap şi plăcinte cu fructe.

Luni, de la ora 19,00, la Catedrala Ortodoxă Sârbă din Timişoara va avea loc un concert de colinde.

La cei 3.500 de ucraineni din Caraş-Severin, meniul de Crăciun cuprinde nu mai puţin de 12 feluri de preparate culinare. Obiceiul are o însemnătate strict religioasă, explicată prin numărul apostolilor lui Iisus.

Femeile ucrainene, recunoscute pentru veleităţile lor de mari gospodine, prepară cu aceasta ocazie ‘pyrohy’ sau ‘varenyk’, ceea ce înseamnă colţunaşi îndesaţi cu varză acră, cartofi sau gem, ‘holubtsi’, adică sarmale de păsat, ciuperci cu usturoi ori cu rântaş, peşte, ardei copţi, fasole verde, cartofi natur sau fierţi în coaj

Între deserturile tradiţionale ale ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi ‘pampushke’, adică gogoşi umplute cu gem.

Şi cei aproape 6.000 de sârbi din Caraş-Severin sărbătoresc acum Crăciunul, gospodinele fac colaci, iar în gospodărie se aduce un coş de paie.

 

Comentarii

comentarii

Spune-ti si tu parerea. Opinia ta e importanta.