„Cu prilejul făşangului, pe străzile Reşiţei umblau mascaţii. În duminica făşangului obiceiul îşi găsea apogeul. Mascaţii cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de ţipete de bucurie şi plânsete, sunete de diferite intensităţi şi tonalităţi, acorduri de acordoane şi alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascaţi strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“

Astfel descria profesorul, scriitorul şi etnograful reşiţean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”) despre perioada de făşang la Reşiţa.

Povestea zilelor de făşang la Reşiţa poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel amintindu-şi de anii dintre cele două Războaie mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incadescentă. Toată populaţia era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracţia seara, respectiv toată noaptea. Erau prezentate diferite măşti, diversitatea lor fiind recunoscută şi apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de tot cei prezenţi. Şi nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a făşangului. La ora 24 se ardea simbolic făşangului sau se înmormânta, depinde de locul desfăşurării manifestării.

Dar de fapt ce înseamnă făşangul? Este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează şi Miercurea cenuşii, adica ziua în care creştinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani şi reformaţii) intră în Postul mare de dinaintea Sărbătorii Paştelui.

Din păcate, războiul, urmările sale şi perioada de persecuţii care a urmat, au condus la „îngheţarea” acestei sărbători.

Abia în anii `70 ai secolului trecut, Ansamblul de operată în limba germană, mentorul activităţii culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiţie prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau şi 1.200 de invitaţi. Pentru muzică semnau renumite formaţii de muzică germană din Banatul de şes şi din Reşiţa. Din păcate, datorită emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta şi-a încheiat activitatea în mijlocul anilor `80 şi implicit nu s-au mai organizat aceste baluri.

Primul bal de făşang de după evenimentele din 1989 s-a desfăşurat în anul 1991, în organizarea Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa. De atunci, an de an, asociaţia organizează această manifestare, reuşita ei consemnându-se în fiecare an în cadrul mass-mediei scrise şi vorbite. Anul acesta, balul de făşang se desfăşoară în ziua de 9  februarie, pentru a 14-a oară.

Din 2000, asociaţia organizează în perioada făşangului din fiecare an Sărbătoarea tăiţeilor, o manifestare gustată de toţi cei prezenţi. Desigur se servesc tăiţei, se ascultă muzică, se dansează şi se cântă, se ascultă scheciuri.

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa organizează an de an şi ultima zi a făşangului, o după-amiază de voie bună înaintea intrării în post.

Făşangul reşiţean reprezintă şi astăzi o prezenţă activă în viaţa tradiţională a etniei germane din Reşiţa şi din Banatul Montan.

Un articol scris  de Erwin Josef Ţigla pentru stiridinvest.ro

Fotografii obtinute prin amabilitatea domnului Erwin Josef Ţigla.

Click aici pentru intregul program de Fășang din acest an 

Comentarii

comentarii

Spune-ti si tu parerea. Opinia ta e importanta.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.