Compania Eldorado Gold Corporation a obţinut avizul de mediu pentru exploatarea auriferă de la Certeju de Sus. Organizaţiile de mediu contestă proiectul, susţinând că este periculos pentru mediu, deoarece se lucrează cu cianuri. Afirmaţia este contrazisă de reprezentanţii investitorului şi de autorităţile locale.

Certeju de Sus – Vestea că proiectul de exploatare a minereului aurifer de la Certeju de Sus a primit avizul de mediu a stârnit vii ecouri în România. Părerile sunt pro şi contra proiectului, dar prea mulţi au vorbit din birouri şi prea puţini au mers la Certej pentru a vedea cum trăiesc, cu adevărat, oamenii care au fost trimişi în şomaj în anul 2006, o dată cu închiderea minei. În plină amiază, pe străzile din Certeju de Sus nu este prea multă lume. Pe terasa unui bar, câţiva bărbaţi stau, – oare de cât timp? -, la o masă şi discută despre proiect. „Ar fi bine să se deschidă mina. Am avea ce lucra. M-aş angaja acolo imediat”, ne spune unul dintre ei. „Pentru ăştia tineri nu există nicio alternativă. De unde să plăteşti naveta la Deva? Dintr-un salariu de cinci milioane de lei vechi?” se întreabă, la rândul său, un bărbat de la o masă învecinată, atunci când ne aude că vorbim despre cariera de la Certej. „Am doi copii şi niciunul nu lucrează. Nu ştiu unde vom ajunge”, îşi arată îngrijorarea şi o femeie care trecea prin apropiere. Oamenii ştiu şi de vâlva făcută de organizaţiile de mediu în ceea ce priveşte folosirea cianurilor în procesul tehnologic şi nu-şi ascund îngrijorarea. Dar tot ei spun că la Certej s-a lucrat şi înainte de închiderea minei cu cianuri, iar atunci nu au fost probleme pentru că s-a procedat la modul responsabil, cu specialişti calificaţi în acest sens.

„Mană cerească”

Primarul comunei Certeju de Sus, Petru Câmpian, salută obţinerea avizului de mediu, apreciind că pentru comunitate investiţia reprezintă „o mană cerească”, în condiţiile în care rata şomajului depăşeşte 35%, iar comuna s-a depopulat cu circa 15% în ultimii cinci ani, din cauza lipsei locurilor de muncă. „Deschiderea exploatării de aur de la Certej reprezintă o mană cerească pentru noi. Vă spun sincer, de mai mulţi ani aşteptăm ziua în care să putem emite autorizaţia de construire pentru această investiţie. Pentru comunitatea locală înseamnă foarte mult: crearea unui număr de 800 de locuri de muncă, în faza de construcţii-montaj, şi alţi 20 de ani de lucrări de exploatare cu 500 de angajaţi. De aici pot ieşi la pensie câteva generaţii de oameni”, a declarat edilul local. Primarul din Certeju de Sus spune că nu se teme de folosirea cianurilor în procesul de producţie, deoarece specialiştii nu i-au dat motive de îngrijorare. „Nu cred că mediul va fi afectat pentru că, sincer vă spun, în ultimii 300 de ani zona a fost exploatată şi s-au utilizat numai cianuri, dar nu s-a întâmplat nimic”, a adăugat primarul Câmpian.

Contra proiectului

Chiar dacă proiectul este bine primit de autorităţile locale, mai multe organizaţii de mediu contestă acordul de mediu, apreciind că folosirea cianurilor în tehnologia de prelucrare este riscantă pentru mediul înconjurător. Astfel, asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation condamnă emiterea acordului de mediu pentru proiectul Certej. Cele trei asociaţii susţin că proiectul ar avea un impact devastator asupra mediului, precum şi vicii de legalitate. De asemenea, acestea precizează că Guvernul nu a solicitat nicio garanţie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. „Lipsa studiilor şi a evaluărilor impactului asupra biodiversităţii, conform Directivei Habitate şi Directivei Păsări, sau lipsa oricăror evaluări privind potenţialul arheologic al zonei şi starea de sănătate a populaţiei privind substanţele periculoase ne îndreptăţesc să ne adresăm Comisiei Europene pentru controlul conformităţii cu normele de drept comunitar amintite, dar şi să cerem instanţei naţionale competente anularea acordului de mediu emis”, a declarat Tudor Brădăţan, din partea Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.

Cianurile

Afirmaţiile ONG-urilor de mediu sunt contrazise de reprezentanţii companiei Deva Gold, parte a Eldorado Gold Corporation. Directorul Deva Gold, Nicolae Stanca, a explicat că folosirea cianurilor se va limita la concentratul aurifer, iar acesta reprezintă 10% din totalul minereului exploatat în cariera de la Certej. „Toată lumea se sperie că se va lucra cu cianuri. Doresc să va spun că, în prima fază, cea de flotaţie, adică de prelucrare, proiectul nu foloseşte cianură. Concentratul care se obţine va fi prelucrat cu cianură, în circuit închis, pe o tehnologie nouă. La evacuare nămolul va avea sub 3 ppm/ml faţă de 10 ppm/ml, cât prevăd normele Uniunii Europene. Dacă facem un calcul matematic constatăm că este de trei ori mai puţin decât normele UE sau celelalte proiecte care se aplică în ţări mai dezvoltate din Europa”, a spus directorul Deva Gold.

Investiţia

Exploatarea minereului aurifer se va face în carieră deschisă, la suprafaţă, pe o perioadă de 16 ani, urmând ca la final să fie executate şi lucrări de închidere care vor dura alţi patru ani. În cadrul proiectului vor fi create circa 800 de locuri de muncă înfaza de pregătire, urmând ca apoi numărul acestora să se stabilizeze la circa 500-550. Valoarea investiţiei de la exploatarea minieră Certej se ridică la 200 de milioane de euro.

Concluzie subiectivă

Cu riscul asumat de a părea subiectivi, trebuie menţionat faptul că în Certeju de Sus trebuie făcut ceva. Altfel, cei 3.000 de oameni care au mai rămas în comună vor pleca unul câte unul şi satul se va prăpădi, după modelul altora din ţară. Poate că ar fi bine ca autorităţile responsabile să iasă din birou şi stea de vorbă cu oamenii reali din Certej, fără să reacţioneze emoţional, ci doar raţional. Şi neapărat, să treacă prin carieră!

„Deschiderea exploatării de aur de la Certej reprezintă o mană cerească pentru noi. Pentru comunitatea locală înseamnă crearea unui număr de 800 de locuri de muncă, în faza de construcţii-montaj, şi alţi 20 de ani de lucrări de exploatare cu 500 de angajaţi. De aici pot ieşi la pensie câteva generaţii de oameni” (Petru Câmpian, primarul comunei Certeju de Sus)

Comentarii

comentarii

3 COMENTARII

  1. Intotdeauana cand cineva vrea sa faca o investitie, se gaseste un ONG de mediu care sa se opuna. Nu ar fi problema daca ar cere sa se planteze copaci, iarba, etc! Nu, ei cer culoare de zbor pentru pasari, treceri suspendate pentru broaste testoase, orificii pentru cartite si tot felul de aiureli de-astea. Daca ii intrebi daca au facut ceva util in viata lor, se uita lung la tine…Cum, eu sa muncesc?!

Spune-ti si tu parerea. Opinia ta e importanta.