Comisarul european Corina Creţu susţine, referindu-se la eventuala construire a spitalelor regionale în parteneriat public-privat, că acesta poate fi “un mijloc eficient de a completa fondurile europene atunci când nu există” şi spune că în cazul spitalelor regionale “ar fi moral, poate, să se facă clădirile”, dar, dacă managementul ar fi unul privat, “vom avea alte trei clinici private la care vor avea acces doar oameni bogaţi”.

“Dacă autorităţile române decid să meargă pe ideea parteneriatului public-privat, eu cred că ar trebui să recurgă la asistenţă specializată din partea instituţiilor specializate cum ar fi Banca Europeană de Investiţii, cum ar fi BERD-ul, dar în cazul spitalelor regionale cred că ar fi moral, poate, să se facă clădirile, dar dacă şi managementul este dat în mâna privaţilor atunci nu mai este în scopul ajutorării oamenilor celor mai săraci şi celor mai vulnerabili, pentru că automat, dacă managemenul merge în mâna privaţilor, aceia vor pune taxe mari şi vom avea alte trei clinici private la care vor avea acces doar oameni bogaţi”, a spus comisarul european român vineri, într-o emisiune la Digi 24.

În acest context, Corina Creţu a afirmat că a auzit “tangenţial” că se discută despre acest lucru şi că “speră să nu fie adevărat, pentru că am mai avut investiţii pe fonduri europene la care nu au acces oameni cu venituri mici, or scopul în Tratatul Uniunii Europene este aceste investiţii să fie în beneficiul cetăţenilor şi în primul rând al celor mai vulnerabili, al celor marginalizaţi, al celor săraci, pentru că noi vrem să ridicăm standardul de viaţă al tuturor”.

Corina Creţu a afirmat, de asemenea, că miniştrii Sănătăţii din România s-au schimbat “de câteva ori” de la momentul la care s-a discutat iniţial despre cele trei spitale regionale, iar potrivit noii concepţii a miniştrilor cele trei spitale sunt mai mari decât au fost gândite iniţial şi studiile de fezabilitate arată “o diferenţă foarte mare” între conceptul iniţial şi cel actual.

“Se ajunge la 1,2 – 1,5 miliarde de euro pentru toate cele trei spitale. (…) Aceste costuri ar acoperi proiectarea, construcţia, echipamentele necesare. Eu am spus foarte clar: sunt gata să discutăm orice variantă şi am lăsat sută la sută în mâna autorităţilor române să decidă cum vor să procedeze în continuare, în primul rând cum va fi acoperită diferenţa între finanţarea alocată în cadrul POR de 300 de milioane – 150 de milioane partea europeană, 150 de milioane buget naţional şi costul estimat al investiţiilor care e între 1,2 şi 1,5 (miliarde de euro – n.r.) aşa cum rezultă din studiile de fezabilitate”, a spus Corina Creţu.

Întrebată dacă cele trei spitale regionale ar putea fi finanţate înainte de exerciţiul financiar care începe în anul 2020, Corina Creţu a răspuns: “Pot fi finanţate dacă Guvernul decide să solicite Comisiei Europene realocarea Fondurilor din cadrul Programului Operaţional Regional sau din alte programe operaţionale, sau ideea fazării, dar pentru a fi fazate în primul rând trebuie să primim proiectele pentru a fi analizate şi apoi fazate. Proiectele nu au ajuns la Comisia Europeană”.

Ea a precizat că dacă autorităţile române doresc o finanţare mai mare pentru cele trei spitale trebuie să se angajeze în discuţii cu Comisia Europeană pe acest subiect, fapt care nu s-a întâmplat până acum.

Guvernul a aprobat, în 20 decembrie, un Memorandum care prevede construcţia Spitalelor Regionale de Urgenţă din Iaşi, Cluj şi Craiova în două etape, în vederea obţinerii unei finanţări europene nerambursabile suplimentare. Prima etapă, finanţată din POR 2014 – 2020, prevede realizarea documentaţiilor necesare, iar cea de-a doua etapă, pentru viitorul program de finanţare 2021-2027, prevede construcţia şi operaţionalizarea spitalelor.

Sursa: news.ro

Comentarii

comentarii

Spune-ti si tu parerea. Opinia ta e importanta.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.