AcasăSTIRI50 de profesori de economie de la facultăți din Cluj, Timișoara, Iași...

50 de profesori de economie de la facultăți din Cluj, Timișoara, Iași și București solicită Guvernului retragerea Ordonanței 114

”Solicităm de urgență retragerea Ordonanței 114/2018 de către Guvernul României și găsirea rapidă de alte soluții decât supra-taxarea economiei pentru echilibrarea bugetului de stat prin revizurirea cheltuielilor publice și a veniturilor publice necesare astfel încât să fie evitate noi taxe aplicate mediului de afaceri din România”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului. De asemenea, profesorii mai solicită:

  • identificarea corectă a problemelor din sectorul financiar-bancar românesc prin realizarea unor studii și analize academice bazate pe date și informații reale și corecte; 
  • atragerea în dezbaterea publică pentru găsirea de soluții a tuturor specialiștilor din instituțiile cheie (Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Consiliul Concurenței etc.), a asociațiilor patronale, a asociațiilor de consumatori de bunuri și servicii etc.”
  • Inițierea de dezbateri pentru discutarea soluțiilor propuse și găsirea celor mai bune variante, cu impact maxim pentru dezvoltarea durabilă a României;
  • Adoptarea de urgență a unei strategii pe termen mediu și lung de dezvoltare a sistemului financiar-bancar din România, de întărire a concurenței între piețele financiar-monetare, de dezvoltare a pieței de capital, de dezvoltare a sectoului IFN (leasing, factoring, forfetare);
  • Întărirea independenței instituțiilor de reglementare a sistemului financiar-bancar din România și limitarea intervențiilor politice în politica monetară și financiară a României. Riscurile și costurile acestor intervenții sunt imense și greu de remediat ce au fost produse.

Sectorul bancar din România nu este lipsit de probleme. Băncile, ca orice operator din piață, au problemele lor în relațiile cu clienții care solicită credite sau care economisesc resurse prin intermediul lor. Însă, considerăm că toate aceste aspecte nu își găsesc sub nicio formă rezolvarea prin această măsură de taxare a activelor bancare în funcție de nivelul trimestrial al ROBOR. Dimpotrivă, sistemul financiar-bancar se va deteriora și mai mult în perioada următoare, impactul fiind unul complex și de durată, se mai arată în documentul scrisorii.

Semnatarii scrisorii mai arată:
• Creditul acordat de bănci sectorului privat este în scădere în ultimii ani (pondere de doar 26,45% din PIB în 2017, în condițiile în care media globală este de 97,74%, Sursa: Banca Mondială);
• Băncile din România operează cu o diferență de dobândă (gap) între dobânda la credite și dobânda la depozite în scădere semnificativă în ultimii 10 ani (în 2017 diferența a fost de 4.67% în scădere față de 2006 când era 8,36%, media globală a fost de 5.91% în 2017, Sursa: Banca Mondială). Acest lucru arată faptul că marjele de profit sunt în scădere semnificativă, câștigurile băncilor din activitatea de creditare se aliniază tot mai mult la media altor sectoare și intermedierea financiară din România este tot mai concurențială, fapt ce contribuie semnificativ la îmbunătățirea costurilor de finanțare pentru stat și companii private;

• Randamentul capitalurilor calculat pentru acest sector este foarte scăzut (inclusiv prin comparație cu alte sectoare de activitate) în medie de doar 3% în ultimii 10 ani (Sursa: Iancu Guda, Coface România);

• Băncile din România nu au beneficiat de niciun ajutor direct din partea statului român în perioada crizei financiare (scheme de bail-out, de cumpărare de active neperformante etc.) așa cum s-a întâmplat în multe alte țări;

• În sistemul bancar românesc vorbim de o îmbunătățire semnificativă a solvabilității și lichidității în ultimii ani: rata creditelor neperformante a scăzut de la 21.9% din totalul creditelor acordate (valoare maximă, 2013) la doar 6.4% în 2017 (media globală este de 3.4%, Sursa: Banca Mondială); capitalizarea băncilor românești este în revenire față de situația din criză când a atins cel mai mic nivel (7.4% ponderea capitalului în total active bancare) fiind în prezent de 8.9% (sub media globală de 10.7% în 2017, sursa Banca Mondială); rata solvabilității sistemului bancar este în creștere și cu 2-3% mai mare față de media europeană (sursa European Banking Association).

• Sistemul financiar-bancar din România face eforturi evidente în îmbunătățirea incluziunii financiare a populației și a mediului privat de afaceri, mai ales în ultimii ani; eforturi care presupun investiții importante în dezvoltarea de produse și servicii bancare de calitate. În ciuda acestor eforturi, sistemul bancar românesc se află încă cu mult sub cel din Polonia și chiar Bulgaria: (i) Rata de bancarizare a populației care deține conturi bancare a crescut de la 44% în 2011 la 57,63% în 2017, în continuare însă sub nivelul din Bulgaria (72,2%) sau Polonia (86,73%); (ii) Rata de creditare a populației este în creștere de la 8.37% în 2011 la 14.9% în 2017 (sub nivelul din Polonia de 23.4%); (iii) Frecvența de utilizare a conturilor bancare în România este de aproape 4 ori mai mică decât în Polonia (12.6% în România față de 42% în Polonia); (iv) Rata economisirilor, deși în creștere, rămâne la aproape jumătate față de Polonia și mai mică decât în Bulgaria (13.3% în România, 14.3% în Bulgaria și 20.8% în Polonia) (Sursa datelor: Banca Mondială).

În concluzie, vorbim de un sector financiar-bancar care nu înregistrează o profitabilitate excesivă, care și-a revenit destul de greu după criza financiară, fără ajutor direct din partea statului, care participă într-o măsură relativ redusă la finanțarea sectorului privat. Instituțiile bancare fac eforturi substanțiale de incluziune financiară ce necesită investiții importante și care, în continuare, se află mult sub sistemul financiar-bancar al țării cu relevanță cea mai mare din regiune – Polonia.

Textul integral al scrisorii poate fi consultat aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments

Adrian Negrila pe EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
Gaina Constantin pe EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
ce e prostia Regiunea Timis-Hateg? pe Regiunea Vest? Poate Timiș-Hațeg
anonimul pe Mircea-Molot
un cetatean responsabil pe Controale sanitare în şcoli
un cetatean responsabil pe Mostră de necivilizație la Banpotoc