AcasăSTIRIAu fost sau nu presiuni? Timișoreanul care a descoperit datoria istorică a...

Au fost sau nu presiuni? Timișoreanul care a descoperit datoria istorică a Germaniei către România, concediat de Universitatea de Vest Timișoara

Doctorul în economie, Radu Eugen Golban, român stabilit în Elveţia, a descoperit în timp ce îşi făcea documentarea pentru teza doctorală că Germania are o datorie istorică către Banca Naţională a României: peste 18 miliarde de euro. Profesorul a fost și lector asociat în cadrul Departamentului Relații Internationale și Studii Europene al Universității de Vest Timișoara (UVT), calitate pe care și-a pierdut-o, după ce – susține chiar el –  i s-a spus că  activitatea sa „ar aduce atingeri Germaniei”. Subiectul, deși mai vechi, este ținut încă sub tăcere, atât de UVT, cât și de Consulatul Germaniei la Timișoara, decizia de eliminare de la catedră a profesorului Golban fiind în continuare neschimbată.

Radu Eugen Golban a aflat, în timp ce se documenta pentru teza sa de doctorat, că Germania datorează Băncii Naționale a României  1,126 miliarde Reichsmark (moneda și valoarea anului 1944), datorie care adusă la zi ar depăși 18 miliarde de euro. Profesorul Golban era și lector asociat în cadrul Departamentului Relații Internationale și Studii Europene al Universității de Vest Timișoara, unde susținea cursuri în limba germană despre economia mondială, politicile Uniunii Europene, negocieri și conflicte. Consiliul Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării l-a anunțat că nu mai poate susține cursuri,  întrucât prin activitatea lui „aduce atingeri Germaniei”. Profesorul a depus o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), susținând că niciodată nu a vorbit la cursuri despre activitatea sa publicistică și a respectat cu strictețe programa, primind întotdeauna din partea studenților cele mai bune calificative.

Profesorul Radu Eugen Golban a depus plângerea către CNCD prin Cabinetul de avocatură Radu Valentin Sora din București, acuzând UVT de discriminare. În comunicatul de presă pe care Cabinetul de avocatură l-a făcut public, se arată faptul că cei mai vehemenți sustinători ai propunerii de renunțare la această colaborare au fost  directorul Departamentul de Științe Politice, Lect.dr. Alexandru Jădăneanţ și Conf.dr. Vasile Docea, membru al Senatului UVT. Profesorul Golban aduce argumente în plângerea depusă, anexând și corespondența avută pe acest subiect cu rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, din care reiese foarte clar faptul ca „discriminarea este motivată cu intervenția consulului Germaniei, domnul Klaus Christian Olasz, cât și a Deciziei Comisiei de Etică a UVT, din data de 10.04.2013”.

În data de 23.10.2012 s-a consemnat în cadrul Procesului Verbal al Ședintei de Consiliu al Facultății de Știinte Politice faptul că Departamentul de Știinte Politice nu dorește colaborarea cu această persoană (s.n. Radu Eugen Golban) pentru articolele scrise în presă împotriva Germaniei, se arată în comunicatul de presă al Cabinetului de avocatură Radu Valentin Sora.

Radu Golban susține că rectorul UVT  i-ar fi spus că a fost informat că activitatea sa ar putea conduce la pierderea unei importante sponsorizări din partea Consulatului Germaniei, fiind vorba despre suma de 5000 de euro. Profesorul Golban a luat imediat legătura cu consulul Germaniei la Timișoara, Klaus Christian Olasz, care s-a declarat șocat de ceea ce aude, afirmând că nu a vorbit niciodată cu absolut nimeni despre vreo sponsorizare,  neexistând niciun proiect legat de acest subiect cu UVT.  La rândul său, conducerea UVT  a spus că  la baza deciziei de a renunţa la colaborarea cu Radu Golban stau motive legate de criza economică, respectiv faptul că Universitatea nu mai are bani pentru a plăti profesorii asociaţi.

Profesorul Golban spune însă nu poate să creadă nici poziția diplomatică a Consulului Olasz și nici poziția oficială a UVT, profesorul exprimând printr-o scrisoare adresată decanului Facultăţii de Ştiinţe Politice, disponibilitatea de a preda fără onorariu. Chiar și așa, decizia eliminării lui de la catedră a rămas nemodificată.

Datoria Germaniei – un subiect ingrat

Datoria istorică a Germaniei către România, susține Radu Golban, este un „subiect ingrat”: „Şi Grecia se află într-o situaţie similară. Ţările mici nu au puterea politică de a articula această problemă. Şi este o problemă în primul rând politică”. Economistul a precizat că problema nu se pune din punct de vedere juridic, ci din punct de vedere politic. De fapt, acesta ar putea constitui un precedent care ar putea încuraja şi alte ţări mici. El susține că singura ţară care şi-a recuperat banii din Germania, a fost Elveţia care  în 1956 a recuperat 60% din disponibilul de la Casa de Compensaţii. Profesorul Golban a declarat că,  având reşedinţa în Basel, i-a fost facil să acceseze arhiva Băncii Reglementelor.

Am analizat raportul numărul 14 al instituţiei, care tratează în mod special cumularea soldului român şi tehnicile Germaniei de a reduce acest sold sau „varfurie” neacoperite ale comerţului în compensaţie între cele două ţări. În ciuda diferitor tehnici ale Germaniei de a reduce soldul – fie prin decontarea staţionării trupelor germane în România din soldul curent sau achitarea unor datorii ale României faţă de Germania în 1944 tot din soldul curent, acesta a crescut în favoarea României în ritm accelerat. În 1944 de la circa 900 de milioane la 1200 de milioane de Reichsmark.”, spune Radu Eugen Golban

Istoria unei datorii istorice: cliringul germano-român

În anul 1935, România și Germania au semnat un acord prin care se stabilea că plățile dintre cele două țări, provenind din schimbul de mărfuri și din alte obligații de stat și particulare, să fie efectuate prin cliring bilateral între Banca Națională a României și Casa de Compensație Germană. Datoria descoperită de Radu Golban este un vârf din cliringul necompensat.

Acordul a fost completat cu ”Tratatul asupra promovării raporturilor economice între Reich-ul German și Regatul Romaniei”, care a fost semnat la 23 martie 1939. Deoarece Germania hitleristă importa din România mai mult decât exporta, această obligație, la ânceput limitată ca sumă, a ajuns în anul 1942 să nu mai aiba nicio limită convențională de sumă. Fluxul de mărfuri românești spre Germania, fără un flux echivalent dinspre Germania spre Romania, s-a soldat cu sărăcirea de mărfuri a populației românești, cu o creștere a inflației și cu o creanță în mărci nevalorificabilă a BNR față de Casa de Compensație Germană. Această creanță a reprezentat – de fapt – un credit în mărfuri acordat economiei germane de economia românească. La data de 7 septembrie 1944, datoria Germaniei față de România ajunsese la suma de 1,126 miliarde Reichsmark. Actualizată, suma este estimata între 19  și  99 de miliarde de euro, în funcție de dobânda la care ne raportăm (2,5% pe an sau 4% pe an).

Radu Golban invocă articolul 28, paragraful 4, din Tratatul de pace dintre România și Puterile aliate și asociate, adoptat în 10 februarie 1947, la Paris, prin care România renunță la pretențiile sale față de Germania, cu excepția contractelor și obligațiunilor contractate între cele două țări înainte de 1 septembrie 1939.

 

BNR recunoaște datoria istorică a Germaniei către România

Purtătorul de cuvânt al BNR, Adrian Vasilescu, a recunoscut datoria istorică pe care Germania o are către România. El adaugă, însă, că această datorie este mai mică decât cele peste 18 miliarde de euro calculate de economistul Radu Golban. El susține că datoria Germaniei către România reprezintă o “restanță” care datează din 1947, de pe vremea schimburilor cu mărfuri dintre cele două state. De atunci “ar fi existat un sold de aproximativ un miliard de mărci germane”, adaugând că acești bani nu mai pot fi recuperați, pe motiv că “nu există niciun fel de document și nicio creanță”. El adaugă că banii au trecut prin “furcile” împărțirii din 1947 și este “foarte dificil de calculat” valoarea datoriei Germaniei către România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments

Adrian Negrila pe EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
Gaina Constantin pe EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
ce e prostia Regiunea Timis-Hateg? pe Regiunea Vest? Poate Timiș-Hațeg
anonimul pe Mircea-Molot
un cetatean responsabil pe Controale sanitare în şcoli
un cetatean responsabil pe Mostră de necivilizație la Banpotoc