AcasăSTIRICJSU Alba: Cum începe școala la Mihalț și Șona și ce măsuri...

CJSU Alba: Cum începe școala la Mihalț și Șona și ce măsuri pentru diminuarea răspândirii COVID 19 s-au luat în Blandiana

[ad_1]

La mică distanță de drumul național care face legătura dintre Zlatna și Alba Iulia, se află un paradis natural. La Valea Mică, mai multe pietre uriaşe străjuiesc drumul care străbate satul și formează rezervaţia naturală „Calcarele de la Valea Mică”.

Puțină lume vizitează acest loc, deși este unul dintre cele mai interesante din județul Alba și este foarte accesibil (aproximativ 2 kilometri de drum asfaltat, de la DN 74).

Reporterii Alba24 au vizitat zona și au filmat rezervația, de sus.

Aria naturală reprezintă două blocuri calcaroase (klippe de calcare atribuite perioadei geologice a jurasicului) de dimensiuni şi înălţimi diferite (12 şi 20 metri), care mărginesc drumul comunal DC 67 şi pârâul Valea Mică, afluent al Ampoiului, aflate la contactul părţii central-sudice a Munţilor Metaliferi cu Munţii Vinţului.

Pe abruptul stâncilor calcaroase s-au dezvoltat specii ierboase specifice zonei. Dintre cele două calcare, cel mai mult atrage atenţia cel mai înalt numit şi ”Degetul lui Dumnezeu”, denumit astfel pentru că seamănă cu un deget şi care poate fi remarcat din orice zonă a satului.

În piatra uriaşă se află câteva mici peşteri, unde, cu mulţi ani în urmă, locuiau pustnici.

Legende cu uriași

Formaţiunile calcaroase de aici au dat naştere şi unor legende. Una dintre ele spune povestea de dragoste dintre niște uriași, și totodată oferă o variantă legendară a apariției formațiunilor albe care ”păzesc” satul.

„Demult, tare demult, pe vremea uriaşilor, o fată pe care o chema Mica stăpânea pe-aici. Ea îşi făcuse un răstoc, adică pusese zid de piatră în calea apei, să se adune un băltoc bun de scăldat.

Aşa a închis ea valea şi-şi petrecea zilele zburdându-se în apele reci de aici. Odată, pe când se scălda, a surprins-o un fecior frumos, cu numele de Bulz. Au început a se plăcea.

În curând au hotărât să se căsătorească. Dar sora Micăi, Marea, care era mai vârstnică, s-a supărat foc pe soră-sa, că vrea să cosească otava înaintea fânului, adică că vrea să se căsătorească înaintea ei şi a uneltit cu vrăji asupra tinerilor Mica şi Bulz.

Astfel, într-o bună zi, Marea s-a prefăcut într-un val mare de apă şi a curs puhoaie spre răstocul în care se scăldau soră-sa Mica, cu logodnicul ei, Bulz.

Cum a venit de după dealurile din faţă, pe neaşteptate, a rupt întâi stavila apei, apoi a încercat să-i înece pe cei doi. În acest timp, însă, a sosit aici împăratul uriaşilor. Nemulţumit de cearta lor, acesta a blestemat-o pe Marea să rămână apă curgătoare fără astâmpăr, fără odihnă şi să nu îngheţe nici iarna.

Aşa a rămas Valea Mare până în ziua de astăzi. Pe Bulz l-a blestemat să fie stană de piatră la capătul răstocului, iar pe logodnica lui, Mica, pentru că nu a ştiut din vreme să-şi împace sora, a prefăcut-o în apă curgătoare, care să treacă veşnic pe lângă logodnicul ei, Bulz, dar să nu se poată opri niciodată”.

În apropierea satului se află şi Mănăstirea ”Buna Vestire”.

La Valea Mică, sat care aparţine din punct de vedere administrativ de Zlatna, se ajunge foarte uşor, din drumul naţional 75. Sunt aici circa 120 de case sau ”fumuri” cum spun oamenii locului.

Aproape 400 de persoane trăiesc în acest mic paradis natural, care a devenit mult mai accesibil după asfaltarea drumului comunal. Cu toate acestea, oamenii păstrează încă tradițiile populare și străvechi.

Rezervația Calcarele de la Valea Mică

Rezervaţia Calcarele de la Valea Mică a fost înfiinţată prin Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv a Consiliului Popular a Judeţului Alba.

A fost ulterior încadrată la categoria rezervaţiilor naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN.

Rezervaţia Calcarele de la Valea Mică, situată administrativ în oraş Zlatna, sat Valea Mică, este o rezervaţie geologică, constituită din două blocuri calcaroase, cel din est având înălţimea de 20m, iar cel din vest de 12m, ce domină maiestuos depozitele de fliş intens erodate.

Suprafaţa rezervaţiei este de 1 hectar. Aria de interes ştiinţific o reprezintă cele două blocuri de calcare ce străjuiesc pârâul Valea Mică şi drumul alăturat.

Zona tampon cuprinde terenul din jur pe o rază de 100 m în cuprinsul căreia să nu se amplaseze construcţii care să afecteze efectul peisagistic

Scopul principal al Rezervaţiei Calcarele de la Valea Mică este cel de conservare a diversităţii geologice.

De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică.

Geologia – Kllipe calcaroase de vârstă jurasică care constituie o prezenţă insolită în depozitele haotice ale flişului din M-ţii Metaliferi. Sunt blocuri desprinse dintr-o faleză calcaroasă, alunecate pe taluzul continental şi însedimentate în formaţiunile cretacice de fliş, detaşându-se în relief prin eroziune selectivă

Relieful – rezervaţia este situată în partea central-sudică a M-ţilor Metaliferi, la contactul cu Munţii Vinţului.

Ea se înscrie distinct în relief prin doi piloni masivi , secţionaţi de apa părăului Valea Mică sub forma unei mici chei, prin care se strecoară şi drumul comunal. Blocul de pe malul stâng, mai povârnit, are o înălţime de circa 16 m, iar blocul din dreapta, mai impozant, are forma unui pilon înalt de circa 30m, cu pereţi verticali, dedublate de un gheb mai scund.

Hidrografia: Arealul ocrotit aparţine bazinului mijlociu al râului Ampoi, subbazinul pârâului Valea Mică, care s-a adâncit în bancul de calcare, creând o mică cheie de aproximativ 10m lungime şi 6m lăţime

Solurile aparţin etajului solurilor brune podzolite şi brune acide, formate pe formaţiuni de fliş cretacic. Pe calcare se întâlnesc petice de rendzine şi de soluri humico-calcice, dar în cea mai mare parte apare roca la zi.

Vegetaţia: este sub forma unor graminee petrofile instalate pe fisurile stâncilor şi în locurile cu pantă mai redusă, unde s-au înfiripat asociaţii ierboase pioniere

Acces: de pe DN 74 Alba Iulia -Abrud, până la km 31,5 situat între satele Galaţi şi Pătrângeni , din dreptul indicatorului către satul Valea Mică se bifurcă spre sud DC67, traversează podul peste râul Ampoi spre satul Valea Mică.

Rezervaţia se află la 1,2 km de la bifurcare, la mică distanţă de la intrarea în localitate, în imediata vecinătate a bisericii, fiind practic străbătută de drumul comunal, care trece prin cele două blocuri calcaroase.

Posibilităţi de campare: Nu există amenajat un loc de campare, dar se poate campa în curţile localnicilor din imediata apropiere, cu aprobarea lor

Posibilităţi de alimentare: în satul Valea Mică se găseşte un magazin mixt – cârciumă cu un program neregulat. Se pot cumpăra unele produse autohtone (lapte, brânză, ţuică etc.) de la localnici.

Atenţionări: Cheile sunt declarate rezervaţie naturală (custode oficial ATE Trascău Corp Zlatna), fapt care impune respectarea normelor de turism civilizat, bazat pe principii ecologice şi menţinerea unor relaţii respectuoase cu localnicii.
În rezervaţie se interzic :

– recoltarea de eşantioane, roci sau alte materiale;
– exploatarea materialului din grohotişurile situate la baza stâncilor;
– executarea de construcţii, deschideri de cariere sau lucrări de îmbunătăţiri funciare;
– aprinderea focului în afara vetrelor special amenajate, distrugerea marcajelor şi a tablelor indicatoare;
– practicarea turismului pe poteci neamenajate;
– executarea de lucrări agricole şi silvice de amploare ( cosit şi păşunat intensiv, tăieri de regenerare etc.).
– activităţile industriale, chiar de mică amploare, inclusiv exploatarea calcarului şi a altor materiale de construcţie
– realizarea oricăror construcţii, cu excepţia celor care vor deservi activităţilor de cercetare, gospodărire sau administrare a rezervaţiei, sau a celor tradiţionale (sălaşuri, adăposturi);
– montarea de panouri publicitare, altele decât cele de popularizare a ariei protejate;
– deversarea şi depozitarea deşeurilor menajere sau industriale; turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării Rezervaţiei
– perturbarea liniştii în rezervaţie;
– desfăşurarea de activităţi de tip off-road (maşini de teren, motociclete, ATV-uri)

În rezervaţie se pot desfăşura următoarele activităţi:

– păşunatul cu efective mici de animale, cositul;
– tăieri de igienă fără a afecta structura arboretului, cu respectarea amenajamentelor silvice şi a legislaţiei în vigoare şi consultarea custodelui;
– se vor păstra funcţiunile existente şi procentul de ocupare a terenului ;
– se pot construi adăposturi în stil tradiţional pentru localnici şi animale;
– activităţi de practicare a cicloturismului, pe drumurile care traversează cheile şi pe traseele marcate.
– practicarea alpinismului , dar numai pe trasee amenajate şi cu echipament adecvat. Nu se vor deschide, modifica sau repitona trasee fără acordul cutodelui.

Toate activităţile susceptibile de a avea un impact, chiar şi minor, asupra rezervaţiei, trebuie avizate de custodele ariei protejate, respectiv Asociaţia de Turism şi Ecologie Trascău Corp Zlatna.

Posibilităţi de practicare a turismului:

În prezent, numărul de turişti este redus, în principal din cauza lipsei capacităţii de cazare în zonă şi a lipsei includerii rezervaţiei într-un circuit turistic.

Se poate caza la localnici, însă condiţiile sunt precare. Se poate alege cazarea în Zlatna şi/sau în Ampoiţa, şi apoi efectuarea de excursii de o zi.

Diverse: Situarea bisericii în imediata apropiere a rezervaţiei sporeşte atractivitatea acesteia. Se poate vizita, cu aprobarea parohului local, preot Liviu Bota (casa parohială este peste drum de şcoală).

Surse: viziteazazlatna.ro



[ad_2]

Source link

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments

Adrian Negrila pe EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
Gaina Constantin pe EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
ce e prostia Regiunea Timis-Hateg? pe Regiunea Vest? Poate Timiș-Hațeg
anonimul pe Mircea-Molot
un cetatean responsabil pe Controale sanitare în şcoli
un cetatean responsabil pe Mostră de necivilizație la Banpotoc