Acasă ECONOMIE Nivelul ridicat al fiscalității și impredictibilitatea mediului fiscal - cele mai presante...

Nivelul ridicat al fiscalității și impredictibilitatea mediului fiscal – cele mai presante probleme pentru firmele românești

​Nivelul ridicat al fiscalității și impredictibilitatea mediului fiscal continuă să domine clasamentul celor mai presante probleme pentru firmele românești, arată rezultatele unui sondaj efectuat de BNR și publicat vineri. O altă problemă a companiilor locale o reprezintă creșterea costurilor cu forța de muncă, urmare a presiunilor generate de majorările salariale. Trei din 5 firme nu ar lua un credit în lei, indiferent de costul acestuia, deoarece intenționează să își reducă gradul de îndatorare, mai arată datele sondajului. 

Mai mult de jumătate din firmele chestionate care au credite în lei au răspuns că o majorare cu până la 3 puncte procentuale le-ar afecta semnificativ activitatea și/sau capacitatea de rambursare a creditului. Similar, cea mai mare parte a companiilor care dețin credite în euro apreciază că activitatea acestora ar fi semnificativ afectată dacă rata dobânzii ar crește cu până la 3 puncte procentuale. 

Ce mai arată sondajul BNR:

  • Eșantionul utilizat în sondaj conține circa 11 000 de companii nefinanciare, este reprezentativ la nivel național și regional, iar extragerea companiilor incluse în sondaj este realizată prin procedee statistice specifice, cu respectarea criteriilor privind clasa de mărime a companiei, sectorul de activitate și regiunile de dezvoltare
  • Dificultatea firmelor în a găsi personal adecvat continuării activității a căpătat o amploare mai mare față de exercițiul precedent. Această constatare este în strânsă corelație cu provocarea menționată anterior privind creșterea costurilor cu salariile. Disponibilitatea forței de muncă bine pregătite este considerată o problemă presantă de 42% dintre companii (în creștere de la 38% potrivit rezultatelor sondajului derulat în perioada octombrie 2017 – martie 2018).
  • Un potențial impediment în dezvoltarea forței de muncă în România îl constituie nivelul de pregătire educațională, precum și lipsa de corelare între formatori și cerințele de pe piața muncii. În același timp, diminuarea ofertei de muncă are loc și pe fondul unei migrații importante în rândul persoanelor în vârstă de muncă.
  • Pentru a reduce fenomenul migrației este necesară crearea unui mediu de afaceri stabil printr-un cadru legal și de reglementare care să încurajeze cultura antreprenorială, precum și prin îmbunătățirea calității infrastructurii și a capitalului uman. În plus, mai pot fi implementate politici pentru: încadrarea pe piața muncii a unei proporții mai ridicate din populația inactivă, integrarea mai eficientă a tinerilor pe piața muncii sau încurajarea întoarcerii în țară prin crearea de alternative sustenabile în România.
  • La nivel de sector de activitate, companiile din industrie sunt afectate în cea mai mare măsură de deficitul de forță de muncă calificată (51% dintre acestea), în timp ce firmele din agricultură și comerț sunt afectate într-o proporție mai mică de lipsa de personal (40%). În cazul exportatorilor, problemele de recrutare a personalului calificat reprezintă principalul obstacol în desfășurarea activității.
  • Intențiile companiilor privind contractarea unui credit s-au menținut neschimbate comparativ cu exercițiul anterior. Astfel, 62% dintre companii nu ar lua un credit în lei, iar 66% nu ar lua un credit în euro, indiferent de costul acestora, deoarece intenționează să își reducă gradul de îndatorare.
  • Doar 1% dintre firme ar contracta un credit indiferent de costul acestuia, atât în lei, cât și în euro. În condițiile în care cererea de împrumuturi din partea companiilor a continuat să se majoreze, orientarea instituțiilor de credit către acest sector, inclusiv prin ajustarea produselor existente la momentul actual sau dezvoltarea unor strategii țintite specificului firmelor, poate crea premise pentru creșterea sustenabilă a nivelului intermedierii financiare. Totodată, instituțiile financiare s-ar putea îndrepta într-o mai mare măsură către finanțarea companiilor pentru proiecte de investiții și într-o mai mică măsură pentru nevoile curente ale acestora.
  • Conform răspunsurilor primite, rata dobânzii maximă acceptabilă la creditele în lei pentru 21% dintre companii era de 2,5%, iar pentru 11% din firme era de 4,5%. Aceste valori ale cererii potențiale diferă semnificativ de costurile practicate în piață. Conform datelor la septembrie 2018, rata medie a dobânzii la creditele în lei aflate în stoc, contractate de către companiile din România, era de 7,6%.
  • Companiile ar prefera, în proporție de 21%, să se împrumute în euro cu o rată a dobânzii de maximum 1,5%, iar 9% dintre companii ar accepta un credit în euro cu o dobândă situată între 1,5 și 3%. Potrivit răspunsurilor companiilor care dețin credite în lei, 64% dintre acestea s-au împrumutat la o rată a dobânzii între 3 și 7%, în timp ce 17% dintre firme au contractat credite la o dobândă de sub 3%.
  • Mai mult de jumătate din companiile chestionate care au credite în lei au răspuns că o majorare cu până la 3 puncte procentuale le-ar afecta semnificativ activitatea și/sau capacitatea de rambursare a creditului. Similar rezultatelor exercițiului precedent, cea mai mare parte a companiilor care dețin credite în euro afirmă că s-au împrumutat cu o dobândă situată între 2 și 4% (45% din firme). 58% dintre firmele care au contractat credite în euro apreciază că activitatea companiei ar fi semnificativ afectată dacă rata dobânzii ar crește cu până la 3 puncte procentuale.
  • Posibila depreciere a monedei naționale ar avea efecte mixte asupra companiilor. Astfel, 42% dintre companii (în creștere față de exercițiul anterior) au declarat că nivelul cursului de schimb, la momentul completării chestionarului, le afectează activitatea. Pe de altă parte, 31% dintre firme consideră că niciun nivel al cursului de schimb nu le-ar afecta activitatea economică. Având în vedere ponderea însemnată a companiilor a căror activitate este afectată de variațiile cursului de schimb, o soluție de minimizare a acestui risc ar putea fi orientarea cu precădere către împrumuturi în lei, inclusiv din perspectiva refinanțării creditelor curente.
  • Importatorii, într-o mai mare măsură comparativ cu exportatorii, apreciază că dacă nivelul cursului de schimb ar depăși nivelul de 4,8 lei pentru 1 euro le-ar fi afectată semnificativ activitatea. Într-o pondere mai ridicată decât în exercițiul anterior, o mare parte dintre companiile care dețin credite în lei, precum și dintre cele care au contractat credite în euro consideră că nivelul din septembrie 2018 al cursului de schimb le afectează semnificativ activitatea (43, respectiv 42%). Exportatorii consideră că ar fi mai afectați față de importatori în cazul unei eventuale aprecieri a leului (53% dintre exportatori, respectiv 45% dintre importatori).

Comentarii

comentarii

Spune-ti si tu parerea. Opinia ta e importanta.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

- Advertisment -

Most Popular

Iată 3 piese vestimentare care NU trebuie să lipsească din garderoba niciunui bărbat toamna aceasta!

Odată cu venirea sezonului rece, este și momentul să-ți reînnoiești garderoba. Există câteva piese esențiale, de care nu te poți lipsi toamna....

Știai de ce ai nevoie pentru a naviga pe ambarcațiuni cu vele sau motor?

Navigația a însoțit umanitatea încă de la începuturile ei timide. Omul a fost fascinat, uneori, nevoit, alteori, curios, să străbată întinderile de...

Află când și cum să alegi primul telefon al copilului tău!

După o anumită vârstă, cei mai mulți dintre copii își doresc propriul telefon mobil și încep să își copleșească părinții cu rugăminți...

Top 5 sfaturi de fashion de la femeile din Vest

Fiecare femeie în parte are stilul propriu și unic de a se îmbrăca, comporta, gesticula și mânca, de exemplu. Cu toate acestea,...

Recent Comments

Adrian Negrila on EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
Gaina Constantin on EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
ce e prostia Regiunea Timis-Hateg? on Regiunea Vest? Poate Timiș-Hațeg
anonimul on Mircea-Molot
un cetatean responsabil on Controale sanitare în şcoli
un cetatean responsabil on Mostră de necivilizație la Banpotoc

Comentarii

comentarii

%d blogeri au apreciat: