Acasă STIRI Trei amenzi și 158 de avertismente, aplicate de jandarmii din Alba pentru...

Trei amenzi și 158 de avertismente, aplicate de jandarmii din Alba pentru nepurtarea măștii de protecție

[ad_1]

Ziua paşaportului românesc este sărbătorită la 19 martie, din această zi a anului 1912 datând prima lege modernă referitoare la paşapoarte, denumită „Lege asupra paşapoartelor”, promulgată de regele Carol I, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758.

Pașaportul românesc conțin pe fiecare foaie un element stilizat a unui monument istoric sau a unui element turistic cunoscut din țară. Printre acestea se numără și două din județul Alba. Este vorba de Peștera Scărișoara (din comuna Gârda de Sus) și Detunatele (din comuna Bucium).

Libertatea românilor de a călători peste graniţele Dunării şi ale Imperiului Habsburgic fusese deja recunoscută prin Regulamentele Organice ce au intrat în vigoare în 1830 în Moldova şi în 1831 în Ţara Românească, în care era menţionat, pentru prima dată, şi documentul de călătorie românesc cunoscut sub termenul de paşaport. Totodată, Regulamentul Organic stipula şi obligaţia Agiei de a elibera „răvaşe de drum” celor care părăseau teritoriul ţării şi de a le cerceta pe cele ale celor care intrau în ţară.

Legea din 1912, însă, introducea primele principii generale pentru paşapoarte şi pentru trecerea frontierei. Potrivit acesteia, „Paşapoartele se emit în numele regelui şi se liberează de ministerul de interne şi de prefecţii de judeţe şi de poliţie în condiţiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi”, notează site-ul www.pasapoarte.mai.gov.ro. Paşapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărţi mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind „compuse din 20 de pagini numerotate”. Fiecare pagină a paşaportului avea „un fond încadrat, compus cu motive naţionale, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparenţă stema ţării şi cuvântul <ROMÂNIA>, iar dedesubt cuvântul <PASPORT> ”. Cu toate că paşapoartele erau documente individuale de călătorie în străinătate, acestea cuprindeau şi o rubrică dedicată însoţitorilor, în care puteau figura, pe lângă titular, soţia, soţul şi copiii minori.

Ulterior, au fost introduse paşapoartele diplomatice (în 1920), paşapoartele de serviciu (în 1941) şi paşapoartele colective.

Puțină lume știe că pașaportul conține la interior fotografii din România:

  • Delta Dunării (pagina 4)
  • Cascada Bigar (p. 6)
  • Lacul Roșu (p. 8)
  • Sfinxul din Parcul Național Bucegi (p. 10)
  • Peștera Scărișoara (p. 12)
  • Detunatele din Munții Metaliferi (p. 14)
  • Mausoleul de la Mărășești (p. 16)
  • Arcul de Triumf (p. 18)
  • orașul medieval Sighișoara (p. 20)
  • Cetatea Sucevei (p. 22)
  • Castelul Corvinilor (p. 24)
  • Mănăstirea Curtea de Argeș (p. 26)
  • Mănăstirea Tismana (p. 28)
  • Mănăstirea Bârsana (p. 30)

Pașapoarte românești sunt eliberate de către Ministerul Administrației și Internelor prin Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple.
România a devenit membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007 și a început eliberarea pașapoartelor biometrice europene la 31 decembrie 2008. Pașapoarte nebiometrice, de tip vechi, au fost eliberate până în toamna 2009, când toate oficiile au obținut echipament corespunzător pentru eliberarea pașapoartelor europene biometrice de tip nou.

Tipurile de pașapoarte românești:

  • Diplomatic – negru
  • De serviciu – albastru
  • Simple (biometrice): valid 10 ani pentru persoane cu vârsta peste 18 ani, 5 ani pentru cei cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani, 3 ani pentru copii sub vârsta de 12 ani – roșu
  • Simple (temporare): valid 12 luni, emis sub forma unui document de calatorie urgent – roșu

Pașaportul românesc include următoarele informații:

  • Fotografia aplicantului
  • Tipul (PE)
  • Codul țării (ROU)
  • Numărul pașaportului
  • Codul numeric personal (CNP)
  • Numele de familie
  • Prenumele
  • Naționalitatea
  • Data nașterii
  • Sexul
  • Locul nașterii
  • Data emiterii
  • Data expirării
  • Autoritatea emitentă
  • Semnătura deținătorului

Pagina de informații se termină cu zona de citire optică. Pagina cu informații este redactată în română, engleza și franceză.

„De-a lungul anilor, la nivelul acestor structuri, s-au făcut eforturi mari pentru a veni în sprijinul tuturor românilor care solicitau documente de călătorie, reducându-se permanent timpul de procesare a cererilor de emitere a pașapoartelor. Astfel, s-a reușit implementarea programării on-line, securizarea documentelor și schimbarea legislației pentru creșterea valabilității pașaportului electronic la 10 ani.

Noua generație a pașaportului electronic românesc constituie un instrument de călătorie sigur pentru cetățeni, realizarea acestuia fiind o mărturie a faptului că structurile naționale se pot adapta standardelor și evoluțiilor tehnologice în domeniu.

Încurajez inițiativele care conduc spre modernizare, de aceea trebuie valorificate la maxim toate oportunitățile de dezvoltare a acestui serviciu public prin susținerea demersurilor de adaptare la noile evoluții din domeniu. Am văzut cu toții cât este de important să integrăm noile tehnologii care sunt mai sigure și confortabile pentru cetățean”, a transmis ministrul de Interne, Lucian Bode.

sursa: agerpres.ro



[ad_2]

Source link

Comentarii

comentarii

Spune-ti si tu parerea. Opinia ta e importanta.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

- Advertisment -

Most Popular

3 sfaturi pentru a-ți crea o baie uimitoare

Băile sunt, în general, mult mai mici decât, să zicem, o bucătărie, o cameră de zi sau un dormitor, ceea ce înseamnă...

Măsuri decise de CJSU Alba pentru comunele Noșlac și Sohodol. Ce restricții trebuie respectate

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Alba a decis miercuri măsuri pentru comunele Noșlac și Sohodol. Acestea intră în vigoare de joi, 22...

Recent Comments

Adrian Negrila on EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
Gaina Constantin on EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
ce e prostia Regiunea Timis-Hateg? on Regiunea Vest? Poate Timiș-Hațeg
anonimul on Mircea-Molot
un cetatean responsabil on Controale sanitare în şcoli
un cetatean responsabil on Mostră de necivilizație la Banpotoc

Comentarii

comentarii

%d blogeri au apreciat: