După ce în presă dar și în mediul politic au fost nenumărate luări de poziție referitoare la pericolul iminent al prăbușirii tronsonului din autostrada A1 delimitat de localitățile Cunța și Săliște, CNADNR anunță că reparațiile capitale vor demara din 15 august ”pe cheltuiala constructorului”.
Italienii de la Salini Impregilo, cei care au construit Lotul 3 al Autostrăzii Orăştie – Sibiu şi-au luat angajamentul că până în data de 4 august vor face o analiză a surpărilor care au avut loc pe acest tronson, iar din 15 august vor începe să repare terasamentul din fonduri proprii.
„Constructorul şi-a luat angajamentul că până în data de 4 august va face o expertiză ca să vadă exact ce trebuie şi din 15 august se apucă serios de treabă în zona respectivă, pe costurile lor. Nu plătim niciun ban, pentru că este un defect al lucrării, constatat în timpul execuţiei lucrării”, a declarat Narcis Neaga, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), citat de Agerpres.
Şeful CNADNR a explicat că problemele la acest segment de autostradă nu s-au declanşat anul acesta, ci odată cu pregătirea proiectului, din cauza acelei prevederi din legislaţia referitoare la achiziţiile publice care impunea atribuirea contractului pe baza preţului cel mai scăzut.
„O nouă abordare a Programului Operaţional pentru Infrastructură Mare al României (POIM) din punct de vedere al Companiei a început încă de anul trecut, când am schimbat cu totul modul de abordare al studiilor de fezabilitate, pentru că, practic, aici este cheia: cum îţi pregăteşti proiectul. (…) Toate problemele care s-au ivit în această companie au fost legate de studiile de fezabilitate. Una dintre cauzele studiilor de fezabilitate mai puţin reuşite a fost acea prevedere a achiziţiilor publice care spunea „competiţie pe baza preţului cel mai scăzut”. Începând de anul acesta, lucrurile se schimbă, pentru că Legea achiziţiilor publice va fi şi ea schimbată. Se va aplica o directivă europeană, care spune că nu mai este obligatoriu să ai preţul cel mai scăzut. În momentul în care acorzi o mare importanţă studiilor geotehnice, nu mai poţi avea surprize majore în implementare”, a explicat Narcis Neaga.
Așa după cum se știe, la câteva săptămâni după darea în folosinţă a tronsonului de autostradă, a apărut prima fisură. Din primele investigaţii de la faţa locului făcute de CNADNR a rezultat că fisura nu este cauzată de alunecările de teren, ci doar de probleme nerezolvate, precum drenurile înfundate. De altfel, pe Lotul 3 al autostrăzii sunt două zone cu probleme, respectiv la dealul de la Apoldu şi la viaductul Aciliu. CNADNR a mai constatat la terminarea viaductului, în sensul de mers spre Sibiu, că şanţurile colectoare nu au fost finalizate, apa acumulată în urma ploilor putând afecta instalaţia electrică şi sistemul ITS. CNADNR împreună cu CESTRIN au efectuat foraje, teste la faţa locului, care erau în sarcina constructorului. Testele efectuate au confirmat că a fost o greşeală de execuţie din partea constructorului.
„Am stat de vorbă cu constructorul care a lucrat efectiv acolo şi a avut o exprimare de genul: „E posibil să cadă toate dealurile de acolo, dar acest viaduct nu va cădea niciodată”. Ne-a explicat tehnic, ne-a spus despre ce este vorba, ceea ce se vede acum, că au fost nişte alunecări, că s-au descoperit anumite pile sau culee – acestea sunt denumiri tehnice. Nu au legătură cu structura de rezistenţă. Din punctul de vedere al siguranţei, nu se poate întâmpla nimic acolo. Nu se poate răsturna viaductul sau să se întâmple ceva. Este un mesaj pe care trebuie să îl înţeleagă toată lumea, spus de constructor, spus de specialişti. Însă, bineînţeles există degradări, au apărut lucruri care nu sunt favorabile construcţiei în sine. A fost o surpriză şi pentru noi, pentru că Impregilo este un constructor mare”, a mai spus Narcis Neaga.
Fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a susţinut zilele trecute în presa centrală că Autostrada Orăştie – Sibiu Lot 3 ar trebui închisă parţial ori total până când se va asigura o soluţie durabilă, în condiţiile în care există patru locuri unde corpul autostrăzii s-ar fi mişcat şi unde ar exista fisuri de peste 10 centimetri. Construcţia celor 22 de kilometri de autostradă care leagă judeţele Sibiu de Alba a costat 600 de milioane de lei.
