Acasă STIRI VIDEO: Percheziții în Alba și în 17 județe la o firmă care...

VIDEO: Percheziții în Alba și în 17 județe la o firmă care se ocupă cu distrugerea deșeurilor medicale

[ad_1]

În data de 4 martie 2021 se împlinesc 44 de ani de cel mai mare seism înregistrat în România. Pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a pus la pământ sau a avariat circa 35.000 de locuințe în doar 56 de secunde, iar peste 700 de întreprinderi au fost afectate. Cutremurul s-a soldat cu aproape 1.600 de morți și alte 11.000 de persoane rănite.

Căutările au durat zile în şir, iar pagubele s-au ridicat la echivalentul, de astăzi, a două miliarde de euro. 

Cutremurul care a avut loc la ora 21:22, a produs cele mai mari pagube în Capitală, care este aşezată în zona de impact a seismelor vrâncene. În zorii zilei următoare începeau căutările supravieţuitorilor. Peste 30.000 de pompieri şi militari scormoneau printre dărâmături. La fiecare 5 minute mai scoteau pe cineva de sub ruine.

În Bucureşti s-au prăbuşit mai bine de 33 de clădiri şi blocuri mari. În Capitală şi-au pierdut viaţa 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morţi înregistraţi în întreaga ţară, iar alte 7.500 de persoane din Capitală au fost rănite.

Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).

Printre oraşele extrem de afectate de cutremurul din anul 1977 a fost şi Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al ţării. După seism, autorităţile au anunţat că oraşul a fost afectat în proporţie de 80%, fiind practic ras de pe faţa pământului.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter per secol.

Legenda urbană

În schimb, circulă şi o legendă urbană potrivit căreia pagubele nu ar fi fost atât de mari şi că autorităţile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceauşescu a anunţat că va vizita oraşul. Fostul dictator a dat ordin ca oraşul să fie reconstruit, în sprijinul locuitorilor venind oameni din nouă judeţe ale României. O bună parte din banii pentru reconstrucţie au fost donaţi de Germania şi Austria. Un deceniu mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic din cauza lucrărilor de slabe calitativ.

Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în aproape toată zona Balcanilor. În oraşul Şviştov, situat pe malul Dunării în Bulgaria, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit. Seismul s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg.

Seismul a produs efecte puternice asupra solului, în nord-estul Munteniei şi sudul Moldovei, precum crăpături şi fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei au avut loc alunecări de teren.

Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacţia autorităţilor a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat şi au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor şi la salvarea victimelor. Măsurile de sporire a producţiei de alimente au fost luate, în urma apelului prezidenţial, pentru a asigura necesarul populaţiei şi s-a dispus restabilirea reţelelor utilitare – apă, gaz, telefonie, curent electric. Au fost trimise ajutoare din toată ţara către zonele afectate.

Dispariţia unor monumente de arhitectură

Pagubele materiale s-au concretizat prin afectarea majoră şi chiar dispariţia unor monumente de arhitectură bucureşteană, printre care blocurile Dunărea, Continental-Colonadelor, Scala, Casata, Wilson, Nestor, fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (casa arhitectului Grigore Cerchez) şi clădirile de la strada Lizeanu colţ cu Bulevardul Ştefan cel Mare. Practic, în Bucureşti au fost rase de pe faţa pământului 32 de blocuri şi clădiri mari, iar 130 de edificii au fost grav avariate.

Din totalul pierderilor înregistrate la nivel naţional, primul loc a fost ocupat de Bucureşti cu 90% victime şi 70% pierderi materiale.

Cuplul Ceauşescu, în Nigeria

În seara zilei de 4 martie 1977, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau în Nigeria, la un banchet care se dădea în cinstea lor. După ce a primit vestea despre cutremur, Ceauşescu a întrerupt banchetul. La telefon a instituit starea de necesitate în România, iar a doua zi de dimineaţă, cei doi au aterizat pe aeroportul Otopeni.

Când a fost cel mai puternic seism din România

Și totuși, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi.

Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea. 

Seismul din 1802 a fost denumit „Cutremurul cel Mare”. Produs în ziua Sfintei Parascheva, mișcarea tectonică a afectat o arie întinsă din partea de est a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka.

Cea mai afectată zonă a fost cea de la Curbura Carpaților. Dionisie Ecleziarhul, călugar caligraf și cronicar, scria despre cutremurul din 1802: „S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”.

Multe clădiri din București au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a rămas fără două turle. Au izbucnit și multe incendii, probabil din cauza răsturnarii sobelor.

La Târgu Jiu s-a dărâmat Biserica Mărgineni, omorând patru oameni. Biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vălenii de Munte a fost de asemenea distrusă, cu toate că abia fusese zidită.

Cutremurul a fost simțit în Moldova și Bucovina, cele mai afectate orașe fiind Iași și Cernăuți. La Mănăstirea Sf. Ioan au căzut mai multe odăi, turnul bisericii, bolta și din ziduri; la Iași nu a rămas nici un zid nesurpat, turnurile mai multor biserici și mănăstiri s-au surpat iar cupolele s-au prăbusit.

În zona Moldovei au mai avut de suferit și Mănăstirile Bogdana, Rădeanu, Răducanu și Răchitoasa și Bisericile Armănesti (Suceava), Sf. Arhangheli (Pașcani) și Adormirea Maicii Domnului din Bârlad.

Brașovul și împrejurimile sale au fost puternic afectate, Biserica Neagră suferind multe avarii. La Sibiu s-au dărâmat mai multe clădiri, inclusiv Biserica Catolică.

Cutremurul a mai provocat stricăciuni și în zone din Ucraina, la Lvov și Kiev, a produs spaimă în Polonia la Varșovia iar în Bulgaria au avut de suferit orașele Ruse, Varna și Vidin.

sursa: mediafax.ro, digi24.ro



[ad_2]

Source link

Comentarii

comentarii

Spune-ti si tu parerea. Opinia ta e importanta.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

- Advertisment -

Most Popular

Top 4 meserii potrivite pentru femeile prezentabile

Joburile pentru femei pot fi impartite in mai multe categorii. Astfel, exista cateva meserii care sunt ideale pentru femeile prezentabile, cu un...

Cum poți arăta fabulos toamna. 3 trucuri pe care le folosesc specialiștii pentru ținute senzaționale

Toamna a venit, iar temperaturile de vară au fost înlocuite cu unele mult mai scăzute, puloverele, jachetele sau pardesiile făcându-și loc rapid...

Vrei să-ți pregătești mașina pentru iarnă? Iată 6 lucruri pe care trebuie neapărat să le faci înainte de prima ninsoare

Să petreci timp asigurându-te că mașina ta este pregătită pentru iarnă nu numai că te poate ajuta să previi o avarie sau...

Vrei să îți menții angajații fericiți și motivați? Află cum să organizezi un teambuilding de succes!

Dacă și tu ești antreprenor, atunci probabil că știi deja cât de importantă este echipa pe care ți-o formezi și care va...

Recent Comments

Adrian Negrila on EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
Gaina Constantin on EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
ce e prostia Regiunea Timis-Hateg? on Regiunea Vest? Poate Timiș-Hațeg
anonimul on Mircea-Molot
un cetatean responsabil on Controale sanitare în şcoli
un cetatean responsabil on Mostră de necivilizație la Banpotoc

Comentarii

comentarii

%d blogeri au apreciat: