Acasă STIRI VIDEO: Test Drive Dacia Spring - prima Dacia electrică. Cât e de...

VIDEO: Test Drive Dacia Spring – prima Dacia electrică. Cât e de mare/mică, cum se conduce, cum accelerează și care e autonomia

[ad_1]

Peste un milion și jumătate de catolici și reformați din România sărbătoresc Paștele în acest weekend. Majoritatea sunt din comunități din Transilvania.

În Săptămâna Mare, s-au cântat imnuri şi s-au citat pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practică „procesiunea”, înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.

Citește și URĂRI DE PAŞTE 2021 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Potrivit regulilor catolice, Sărbătoarea Paştelui este precedată de trei zile sfinte: Joia Sfântă – Cina Domnului, Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului și Sâmbăta Sfântă – ziua tăcerii şi a aşteptării.

Acestea sunt cunoscute drept „Triduumul Pascal” și reprezintă preambulul Învierii.

Vinerea Neagră reprezintă pentru catolici ziua în care Hristos a fost răstignit, pe muntele Golgota. Seara, în biserici se oficiază Denia Prohodului, adică slujba de înmormântare.

Credincioşii dau ocol bisericii de trei ori. Sfântul Epitaf, o bucată de pânză pe care este brodată scena uneia dintre minunile înfăptuite de Iisus, este pus pe Sfânta Masă. În ziua Vinerii Mari, catolicii consideră că este bine țină post negru.

Vezi și PAȘTELE CATOLIC 2021: Restricții ridicate până la ora 2:00 în noaptea de Înviere. De câte zile libere beneficiază angajaţii

În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică priveghează în rugăciune şi nu celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică.

În noaptea de sâmbătă spre duminică are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale. Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.

Restricții ridicate în noaptea de Paște. Cum se circulă și cum au loc slujbele

În noaptea de 3 spre 4 aprilie va fi permisă circulaţia persoanelor se face în intervalul orar 20,00 – 2,00 pentru a permite credincioşilor să participe la slujbele religioase organizate cu ocazia Paştelui Catolic.

Purtarea măştii de protecţie în mod corect, acoperind gura şi nasul, rămâne obligatorie în spaţiile publice, inclusiv în locaşurile de cult pe timpul oficierii slujbelor religioase

Autoritățile precizează că accesul credincioşilor în lăcaşurile de cult sau în alte spaţii în care vor avea adunări sau procesiuni religioase se va face astfel încât să se asigure o suprafaţă de minimum 4 metri pătraţi pentru fiecare persoană şi o distanţă de 2 metri între persoane.

Cum se calculează data la care se sărbătorește Paștele

Paștele ortodox și cel catolic sunt sărbătorite, de regulă, la date diferite.

În cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paştile vor fi serbate totdeauna în prima duminică de după prima noapte cu Lună plină de după echinocţiul de primăvară.

Diferența apare la faptul că Biserica Catolică calculează data Paştelui după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocţiul de primăvară, în timp ce ortodocşii calculează în funcţie de luna plină astronomică.

Ca o cutumă, dacă data Paştelui, calculată după regula amintită, cade în aceeaşi zi ca şi Paştele evreiesc, atunci Paştele creştinilor trebuie amânat cu o săptămână.

Citește și Mesaje și urări de Paște: Cum se spune „PAȘTE FERICIT” în germană, maghiară, spaniolă, franceză dar și în alte limbi

Sinodul de la Niceea a mai stabilit şi că data Paştelui din fiecare an va fi calculată de către Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, şi celorlalte Biserici creştine.

Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeaşi dată până la introducerea calendarului gregorian, în 1582, în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea.

Introducerea calendarului gregorian a corectat calendarul iulian pentru că anul mediu era mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.

În Orient, din motive religioase ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte, timp de sute de ani, calendarul gregorian care (avansat cu 13 zile față de cel iulian).

În anul 1924 s-a hotărât, la Constantinopol, o adaptare a tuturor Bisericilor Ortodoxe la calendarul gregorian.

Nu toate au acceptat, astfel că Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă păstrează calendarul neîndreptat. Din acest motiv, pentru a menţine o unitate ortodoxă în serbarea Paştelui, din anul 1927, s-a decis ca toate bisericile ortodoxe să sărbătorească Paştele după calendarul iulian.

Timp de zece ani de la această hotărâre, românii ortodocşii au serbat Paştele o dată cu romano-catolicii.

Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină asupra deciziei şi să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii care serbează Paştele după calendarul vechi.

Vaticanul a lăsat libertate minorităţilor catolice din ţări cu majoritate ortodoxă să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii. În România, doar greco-catolicii au respectat această recomandare.

Paștele Catolic – Kellemes Húsvéti Ünnepeket

Biserica Romano-Catolică

Biserica Romano-Catolică din România numără, conform datelor recensământului din 2011, un număr de aproximativ 870.000 de adepți. Față de recensământul din 2002, numărul acestora a scăzut cu peste 10%.

Cei mai mulți locuiesc în județele din Transilvania și Banat: Harghita (200.663), Covasna (73.739), Satu Mare (59.590), Timiș (54.547), Mureș (48.530) și Bihor (48.350). În Moldova la Bacău (94.490) și la Neamț (45.338) sunt cei mai mulți catolici.

Credincioșii romano-catolici au o pondere de 4,5% – 5,5% din populația României.

Cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul actual al României este Arhidieceza de Alba Iulia, care datează din secolul al XI-lea.

Biserica Reformată

Aproximativ 700.000 de reformați sărbătoresc Paștele în același timp cu catolicii, împărțiți în 16 protopopiate care grupează 506 parohii, în care oficiază aproximativ 500 de preoți.

Majoritatea reformaților sunt în Transilvania, în județele Mureș Bihor, Cluj, Covasna și Sălaj. 95% dintre aceștia sunt de etnie maghiară.

De altfel, biserica Reformată din România face parte din Biserica Reformată Maghiară, limba serviciului religios fiind, în toată Transilvania, maghiara, cu o excepție la București, unde se folosește și limba română.

Ocazional, acest lucru se întâmplă și în alte orașe din Vechiul Regat.

Ca o particularitate, în Biserica Reformată din România, femeile și bărbații au același drepturi și obligații. La fel ca și bărbații, femeile pot obține orice titlu sau funcție de conducere și pot fi membre ale Sinodului.

Liturghia într-o biserică reformată durează aproximativ o oră. Atunci se citeşte din cuvântul Apostolilor, se fac câteva rugăciuni în comun, cum ar fi „Rugăciunea lui Calvin”) și se cântă.

De Paşte nu se face slujbă de noapte. Serviciul religios pascal începe în duminica Paştelui, la ora 10.00.

Biserica Română Unită cu Roma sau Greco-Catolică

Biserica Română Unită cu Roma sau Greco-Catolică, este o biserică de rit bizantin care se subordonează ierarhic Romei, dar sărbătorește Paștele alături de ortodocși. De asemenea, ritualul este unul bizantin, diferențele de rit fiind în Ardeal foarte mici.

În Transilvania este considerată una din cele două biserici naționale românești încă din anii 90.

Greco-catolicii și ortodocșii sărbătoresc Paștele la aceeași dată, grație unei recomandări a Papei prin care li se permite credincioșilor catolici minoritari într-o țară să se alăture majorității.

Romano-catolicii nu au acceptat însă acest lucru.

Biserica Română Unită cu Roma s-a format în urma unirii marii majorități a clerului și a credincioșilor Mitropoliei Ortodoxe din Ardeal (Transilvania) cu Biserica Romei.

O mică parte din credincioși nu a aderat la actul de unire, dar cea mai mare parte a lor a rămas fidelă episcopilor uniți.

Din datele recensământului din anul 1930 reiese că 31,1% din populația din Transilvania era greco-catolică, iar 27,8% era ortodoxă.

În Crișana-Maramureș 36,8% din populație s-a declarat ortodoxă și 25,2% greco-catolică, iar în Banat 56,1% din populație era ortodoxă și 3,6% greco-catolică.

Biserica Română Unită a fost ridicată, în 2005, la rangul de biserică arhiepiscopală majoră, cu autonomie și drepturi similare celor aferente patriarhiilor catolice orientale.

Din ordinul lui Stalin, Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii în timpul regimului comunist, începând cu anul 1948, iar patrimoniul acesteia a fost luat, fie în folosința statului comunist, fie în folosința Bisericii Ortodoxe Române.

O mare parte din clerul greco-catolic a murit în pușcăriile comuniste.

Conform datelor ultimului recensământ al populației din România (efectuat în anul 2011) numărul credincioșilor Bisericii Române Unite cu Roma era de 150.593, reprezentând 0,75% din populația țării.

Cei mai mulți greco-catolici sunt la Cluj, Satu Mare și Maramureș, dar și în Alba mai ales în zona Blaj.

 



[ad_2]

Source link

Comentarii

comentarii

Spune-ti si tu parerea. Opinia ta e importanta.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

- Advertisment -

Most Popular

Dorești să excelezi în gaming online? Iată de ce ai nevoie!

Foarte mulți tineri s-au apucat să joace cele mai râvnite jocuri online, fiindcă dacă se ajunge la un anumit nivel, se pot...

Ești însărcinată? Iată cele mai bune decizii pe care le poți lua înainte de venirea copilului pe lume

Fiecare femeie care urmează să devină mămică își dorește să facă totul astfel încât venirea pe lume a copilului să se desfășoare...

Cum înveți să cânți prima ta piesă la o chitară acustică, în mai puțin de o lună

Ți-ai dori să înveți să cânți măcar o melodie ușoară la chitara acustică, suficient cât să-ți impresionezi partenerul/a sau să faci atmosferă...

Te-ai gândit vreodată cât ai pierdut din cauza prejudecăților?

Cu toții ne naștem fericiți, optimiști și acceptând tot ceea ce există în jurul nostru: oameni, insecte, animale, tablouri, culori, flori. Le...

Recent Comments

Adrian Negrila on EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
Gaina Constantin on EXPONATUL LUNII IULIE LA MCDR
ce e prostia Regiunea Timis-Hateg? on Regiunea Vest? Poate Timiș-Hațeg
anonimul on Mircea-Molot
un cetatean responsabil on Controale sanitare în şcoli
un cetatean responsabil on Mostră de necivilizație la Banpotoc

Comentarii

comentarii

%d blogeri au apreciat: